Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ofensiva poticnită a unităților rusești în estul și sudul Ucrainei l-a iritat peste măsură pe liderul de la Moscova, care, potrivit serviciilor de informații militare britanice, a concediat mai mulți comandanți, ca urmare a „performanțelor slabe” înregistrate de la începutul războiului, intrat deja în a șasea lună.
„Performanța slabă a forțelor armate rusești în timpul invaziei din Ucraina a fost costisitoare pentru conducerea militară a Rusiei, ceea ce a dus, foarte probabil, la demiterea a cel puțin șase comandanți ruși, de la începutul ostilităților în februarie 2022.”, precizează un tweet dat de Ministerul Apărării de la Londra.
Rușii joacă după cum cântă ucrainenii
Concedierea generalilor ruși este efectul încercărilor eșuate ale unităților lui Putin de a obține victorii cruciale, care să asigure înaintări semnificative în estul și sudul teritoriului invadat, în timp ce arme occidentale tot mai performante ajung în mâinile trupelor ucrainene, susținând operațiunile de apărare și contraofensivă pregătite de comandanții lui Volodimir Zelenski.
Furnizarea de echipamente militare este coordonată la o bază americană de lângă orașul german Stuttgart, aproximativ 50 de state oferind armament, inclusiv sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS), extrem de eficient, precum și obuziere autopropulsate PzH 2000, din Germania și Olanda, dezvăluie „Deutsche Welle”.
M142 HIMARS, prezentat de către Occident ca un sistem de luptă care „face diferența”, poate fi încărcat cu șase rachete de precizie, ghidate prin GPS. HIMARS are capacitatea să lovească ținte aflate la aproximativ 300 de kilometri. Potrivit unei oficialități ONU de rang înalt, de la furnizarea sa inițială, în iunie, acest sistem a distrus peste 100 de ținte rusești „de mare valoare”, până la sfârșitul lunii trecute.
Nico Lange, șeful de cabinet al Christinei Lambrecht, ministrul german al Apărării, susține că armele schimbă fața conflictului. „Aspectul crucial al ultimelor câteva zile este că Rusia este acum forțată să reacționeze la declarațiile și acțiunile ucrainenilor. Până acum, era invers: ucrainenii erau forțați să reacționeze la tot ceea ce făcea Rusia.”, spune Lange, citat de cotidianul „Daily Express”.
În aceste zile, Rusia „a deplasat forțe semnificative spre sud, atât spre Herson, cât și spre Zaporojie”, care au devenit în ultimele săptămâni centrul unor contraofensive ucrainene semnificative, afirmă Lange.
Citește pe Antena3.ro
Partizanii intră în luptă
„Un atac ucrainean nu va arăta precum cel al rușilor, adică precum un baraj rostogolitor, care distruge totul în calea sa.”, mai susține oficialul german. „Acest atac se va baza, mai degrabă, pe partizani, pe revolte în orașele ocupate, precum și pe operațiuni mobile în spatele liniilor inamice. Rușii au mari probleme în a controla aceste zone.”, precizează el.
„Există o activitate intensă a partizanilor în partea ocupată a regiunii Zaporojie. Patrulele rusești sunt ucise noaptea. Și în Melitopol, ca și în Herson, există afișe îndreptate contra ocupanților ruși și campanii de distribuire de pliante. În mod constant se afișează ceva nou”, adaugă Lange.
În condițiile în care Putin nu poate „escalada la nesfârșit” această situație, el se confruntă acum cu dificultăți „enorme” în continuarea conflictului, este de părere oficialul german.
Kievul trece la contraofensivă
Sistemele de apărare aeriană rusești au respins un atac ucrainean asupra orașului Melitopol, din sudul Ucrainei, lansat la primele ore ale dimineții de ieri, a anunțat, luni, un oficial de rang înalt din administrația regiunii Zaporojie pentru agenția de știri Tass.
„În această noapte, apărarea aeriană rusă a protejat cetățenii din Melitopol de un nou atac cu rachete!”, a spus Vladimir Rogov, membru al consiliului administrației militaro-civile a regiunii. Melitopol a căzut în mâinile ocupanților ruși încă din primele faze ale războiului, după lupte crâncene.
Au urmat proteste în masă ale civililor, iar, la 13 martie, Consiliul local Melitopol decreta: „Trupele de ocupație ale Federației Ruse încearcă să creeze în mod ilegal o administrație de ocupație a orașului Melitopol.”.
Concomitent, Ucraina a lansat rachete cu rază lungă asupra unor baze rusești și a două poduri-cheie peste râul Nipru, au anunțat, ieri, oficiali de la Kiev, citați de publicația britanică „The Guardian”.
„Rachetele au lovit singurele două puncte de trecere pe care Rusia le folosește în sudul teritoriului ucrainean”, a declarat Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar de sud al Ucrainei.
Acuzații reciproce în privința bombardării celei mai mari centrale nucleare europene
Între timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut, ieri, ca inspectorii internaționali să aibă acces la complexul nuclear Zaporojie, după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc în legătură cu bombardarea celei mai mari centrale atomice din Europa, în weekend. „Orice atac asupra unei centrale nucleare este un lucru sinucigaș!”, a avertizat el.
Forțele rusești au capturat centrala din sud-estul Ucrainei la începutul lunii martie, însă aceasta este în continuare condusă de tehnicieni ucraineni. Autoritatea locală, instalată de Rusia în regiune, a anunțat că forțele ucrainene au lovit situl cu un lansator multiplu de rachete, avariind clădirile administrative și o zonă din apropierea unei instalații de depozitare.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, bombardamente ucrainene, efectuate duminică, din apropierea oraşului Marhaneţ, au avariat o linie de înaltă tensiune care furnizează electricitate pentru regiunile Zaporojie şi Herson, aflate parţial sub control rusesc. Bombardamentul a provocat o situaţie de supratensiune, care a declanşat sistemul de siguranţă ce a sistat furnizarea de electricitate, susține Moscova. Totuşi, conform administraţiei locale, complexul nuclear de la Zaporojie funcţiona, ieri, în „mod normal'”.
Bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie „de către forţele armate ucrainene” este „potenţial extrem de periculoasă” şi „ar putea avea consecinţe catastrofale pentru o zonă întinsă, inclusiv teritoriul european”, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
De cealaltă parte, Kievul a acuzat Rusia că a efectuat sâmbătă din nou bombardamente în zona centralei, care au avariat trei senzori de radiaţii, iar doi lucrători au fost răniţi. De asemenea, Ucraina a cerut crearea unei „zone demilitarizate” la centrala de la Zaporojie, cu prezenţa unor forţe de menţinere a păcii.
Preşedintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de „teroare nucleară” ce justifică mai multe sancţiuni internaţionale, de data aceasta asupra sectorului nuclear al Moscovei. „Nu există în lume o naţiune care să se simtă în siguranţă când un stat terorist trage împotriva unei centrale nucleare!”, a spus Zelenski.
În timpul atacului care a condus la ocuparea centralei Zaporojie, în martie, armata rusă a deschis focul asupra clădirilor administrative ale obiectivului, provocând îngrijorare în privința unui eventual accident nuclear major.
Referendumuri de anexare. Negocierile, la naftalină
În acest context, Kremlinul a precizat, ieri, că nu există nicio bază pentru o întâlnire în acest moment între preşedinţii rus şi ucrainean.
Întrebat despre propunerea preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, de a intermedia discuţii de pace între cele două părţi, Dmitri Peskov a declarat că Putin şi Zelenski s-ar putea întâlni numai după ce negociatorii ambelor părţi „îşi vor fi făcut temele”.
Tratativele dintre Moscova şi Kiev sunt blocate de mai multe luni, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru lipsa unui progres. „Delegaţia ucraineană a dispărut de pe radar, nu există un proces de negociere acum.”, a spus Peskov.
Cu numai o zi înainte, Zelenski declara că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali, dacă Moscova va trece la organizarea de referendumuri privind aderarea la Rusia în zonele ocupate.
„Problema este că acestea sunt planurile locuitorilor din regiune. Nu noi organizăm aceste referendumuri. Aici, evident, este necesar să înţelegem cui îi adresează Zelenski această declaraţie: cetăţenilor Ucrainei din regiunile menţionate sau cetăţenilor Rusiei?”, a reacţionat, ieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Între timp, șeful administraţiei regionale din Zaporojie, Evgheni Baliţki, numit de forţele ruse a semnat, tot ieri, un decret care prevede organizarea unui referendum pentru aderarea la Rusia, a anunțat agenţia de presă RIA Novosti.
Anterior, Institutul pentru Studiul Războiului din SUA dezvăluia că membri ai partidului de guvernământ „Rusia Unită”, al lui Putin, au fost trimişi în teritoriile ocupate ale Ucrainei pentru a pregăti aşa-numitele „referendumuri” de anexare.
„Aspectul crucial al ultimelor câteva zile este că Rusia este acum forțată să reacționeze la declarațiile și acțiunile ucrainenilor. Până acum, era invers: ucrainenii erau forțați să reacționeze la tot ceea ce făcea Rusia.”
Nico Lange
„Nu există în lume o naţiune care să se simtă în siguranţă când un stat terorist trage împotriva unei centrale nucleare!”
Volodimir Zelenski
