Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu doua zile în urmă, cancelariile occidentale se întrebau când va da Vladimir Putin ordinul de atac. Acum, după ce inevitabilul s-a produs, toată lumea se întreabă unde se va opri invazia Rusiei în Ucraina și care sunt planurile Kremlinului. Obiectivul militar imediat al Moscovei pare să se focalizeze pe regiunea Donbas, care cuprinde Donețk și Lugansk, însă trimiterea soldaților ruși în teritoriul separatist ucrainean poate reprezenta doar punctul de plecare a unei ofensive mult mai vaste. Această ofensivă ar putea include, spre exemplu, anexarea unui culoar de legătură între Crimeea și provinciile separatiste din Est. Nu în ultimul rând, recunoașterea independenței zonelor rebele s-ar putea transforma, în timp, în includerea celor două provincii în componența Rusiei.
Justificări absurde
Semnalul pătrunderii trupelor rusești în Ucraina a fost dat de discursul furibund, rostit luni seară de președintele Putin, în care liderul de la Kremlin a folosit o serie de argumente false pentru a justifica în fața compatrioților săi declanșarea operațiunilor militare în țara vecină.
Putin a lansat o serie de acuzații, vituperând la adresa armatei ucrainene, care ar ucide civili în estul separatist al Ucrainei. De altfel, acest pretext fusese anticipat cu luni în urmă de serviciile occidentale de informații. El a vorbit apoi despre intențiile vecinilor săi de a se dota cu arme nucleare și a afirmat că Ucraina este o colonie a Statelor Unite, cu „un regim marionetă”, unde serviciile secrete ale Vestului ajută Kievul să comită crime. În același timp, Putin a pus sub semnul întrebării însăși „statalitatea reală” a Ucrainei, sugerând că aceasta este o țară creată artificial.
Rușii pot face baze militare în Ucraina
Nu în ultimul rând, președintele rus a vorbit despre amenințarea directă la adresa Rusiei, reprezentată de o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. El a subliniat că legea fundamentală a Ucrainei nu permite baze militare străine pe teritoriul țării.
În schimb, după cum precizează Reuters, Rusia a dobândit dreptul de a construi baze militare în cele două regiuni separatiste din Ucraina - autoproclamata Republică Populară Donețk și Republica Populară Lugansk -, în baza tratatelor semnate de Putin cu liderii separatiști. Conform celor două tratate de prietenie identice, înaintate de Putin spre ratificare către parlament, Rusia are dreptul să construiască baze în provinciile respective, iar acestea pot face același lucru, la rândul lor, în Rusia.
Părțile semnatare se mai angajează să se apere reciproc și au încheiat acorduri separate de cooperare militară și de recunoaștere a frontierelor.
Tratatele, în 31 de puncte, prevăd, de asemenea, că Rusia și provinciile separatiste vor depune eforturi pentru a-și integra economiile. Ambele entități sunt foste zone industriale, care au nevoie de sprijin masiv pentru reconstrucție, după opt ani de confruntări cu forțele guvernamentale ucrainene.
Cu tancurile, peste ucraineni
La scurt timp după ce liderul de la Kremlin a ordonat armatei sale, luni seară, „să mențină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, primele tancuri trimise de Moscova au putut fi văzute pătrunzând pe teritoriul statului vecin, prin orașul Donețk.
În zilele următoare, apreciază analiștii militari occidentali, este de așteptat ca un număr important din cei peste 150.000 de soldați masați de multă vreme la granița cu Ucraina să fie desfășurat pe teritoriul ucrainean, în cadrul așa-zisei forțe de „menținere a păcii”, considerată de mulți avangarda unei invazii mascate.
Cum poate izbucni războiul
Chiar dacă, teoretic, rușii nu au început o invazie în forță – trupele lor fiind, foarte probabil, camuflate deja de multă vreme în regiunile rebele -, recunoașterea independenței celor două provincii separatiste ar putea avea consecințe devastatoare.
Granițele istorice revendicate de Donețk și Lugansk se extind dincolo de teritoriul controlat în momentul de față de separatiști. În zonele revendicate de rebelii pro-ruși se află însă orașe și localități ucrainene. Între principalele orașe se numără Mariupol, port strategic la Marea Azov, și Kramatorsk, unde se află Comandamentul de Est al armatei ucrainene.
„Acele regiuni sunt orașe normale, unde oamenii duc vieți obișnuite. Orice tentativă de a ocupa acele zone va fi o agresiune directă și violentă asupra Ucrainei. Asta ar însemna război!”, remarca, recent, Andrii Zagorodniuk, fost ministru ucrainean al Apărării, citat de „The Guardian”. De altfel, Ucraina dispune în zonele revendicate de separatiști de o tehnică de luptă importantă, iar o eventuală confruntare militară cu trupele ruse ar degenera într-un conflict sângeros.
Furtună diplomatică. Nord Stream 2, blocat de nemți
Foarte probabil, la nivel internațional, statutul celor două provincii separatiste nu se va schimba, cu mici excepții, precum Belarus, țară aflată în siajul Moscovei.
Într-o reacție așteptată cu interes, China a îndemnat, marţi dimineaţă, toate părţile implicate în criza din Ucraina, inclusiv Rusia, să dea dovadă de „reţinere” şi să evite amplificarea tensiunilor, în contextul în care Beijingul pledează pentru respectarea suveranităţii naţiunilor. Anterior, ministrul chinez de Externe anunțase că se opune unui atac al Rusiei.
În schimb, cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat marţi blocarea procedurii de certificare a gazoductului Nord Stream 2, decizie care afectează, deopotrivă, Rusia și Germania. La rândul său, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că are în vedere ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia.
De cealaltă parte, Ministerul rus de Externe a părut decupat din altă lume, chemând marţi „celelalte state să urmeze exemplul Rusiei” şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Mai mult, Moscova a bravat, dând senzația, prin vocea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, că nu se sinchisește prea tare de sancțiunile Occidentului.
O atitudine mult mai puțin beligerantă decât în ziua precedentă a avut, însă, liderul de la Kremlin, care a afirmat că Rusia respectă suveranitatea altor republici ex-sovietice, iar Ucraina constituie o excepţie, deoarece se află sub „control străin”. De asemenea, Putin a declarat că livrările de gaze nu vor fi suspendate, în pofida relațiilor încordate cu Occidentul
