Majoritatea parlamentarilor ucraineni au aprobat, marți, proiectul de lege privind interzicerea organizațiilor religioase legate de Rusia, care va afecta în principal Biserica Ortodoxă Ucraineană (UOC), legată de Moscova.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că interdicția va stimula „independența spirituală” a țării sale, iar deputații au salutat proiectul de lege ca fiind „istoric”.
Zelenski, care mai trebuie să semneze legea pentru ca aceasta să intre în vigoare, a precizat că va discuta în zilele următoare cu reprezentanții Patriarhului Bartolomeu, rivalul Moscovei de la Istanbul.
Punerea în aplicare a interdicției ar putea dura ani de zile, provocând deja consternare printre adepții UOC.
Biserica din Ucraina, susținută de Moscova, a rupt oficial legăturile cu omoloaga sa rusă, în 2022, dar unii parlamentari i-au acuzat pe clericii ei de colaborare cu Rusia.
Serviciul de securitate ucrainean (SBU) a declarat pentru agenția de presă Suspilne că, „de la începutul ofensivei, au fost deschise proceduri penale împotriva a peste 100 de clerici” din biserica susținută de Moscova, iar 26 au fost condamnați, fără a preciza acuzațiile.
Schisma dintre bisericile ucrainene și cele legate de Rusia a fost declanșată de anexarea Crimeei de către Kremlin, în 2014, și de războiul dintre Kiev și separatiștii din estul țării, susținuți de către Moscova.
În 2019, șeful Bisericii Ortodoxe Răsăritene, cu sediul la Istanbul, a acordat autocefalie - independență religioasă - față de Patriarhia Moscovei unei aripi separatiste, denumită Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OCU).
Divizarea a avut un impact enorm asupra mersului la biserică în Ucraina.
Proteste virulente
Rusia a condamnat vehement votul Parlamentului ucrainean, pe care Moscova l-a numit „ilegal”. Ministerul rus de Externe a calificat decizia drept „o lovitură puternică împotriva întregii Ortodoxii”.
Biserica rusă este, de altfel, furioasă, din cauza schismei din 2019, care a dus la crearea unei Biserici Ortodoxe Ucrainene independente, loială din punct de vedere spiritual Patriarhului Bartolomeu.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe din Rusia, Vladimir Legoida, a descris votul drept „un act ilegal, care reprezintă cea mai gravă încălcare a principiilor de bază ale libertății de conștiință și drepturilor omului”.
Mitropolitul Kliment, purtătorul de cuvânt al UOC, a declarat pentru Suspilne că aceasta „a acționat întotdeauna în limitele legii” și va încerca să „apere dreptul constituțional fundamental la libertatea de conștiință și de credință religioasă”.
La Kiev, în timpul votului din parlament, credincioșii se rugau în fața mănăstirii istorice Pechersk Lavra, unde UOC a avut anterior sediul.
„Aici nu există politică. Venim doar să ne rugăm pentru copiii noștri și pentru cei dragi (...) Nu am văzut niciodată agenți KGB.”, a afirmat Svetlana, în vârstă de 56 de ani, care a refuzat să își dea numele de familie, referindu-se la acuzațiile de сolaborare cu serviciile de securitate.
Îmbrăcată într-o rochie lila și cu o eșarfă asortată, Svetlana le-a mărturisit reporterilor de la AFP că a fost botezată și căsătorită în biserică, iar acum este îngrijorată de posibila închidere completă a acesteia.
„Dacă se închide, oamenii se vor ruga în continuare pe străzi, poate vom ridica corturi, oricum vor fi rugăciuni!”, a mai spus Svetlana.
„Totul este politic”
„Totul este politic. Nu poate exista artă, sport sau chiar religie în afara politicii”, este de părere Igor, un ucrainean în vârstă de 21 de ani, aflat în partea afiliată OCU a mănăstirii Pechersk Lavra.
„De fapt, susțin în totalitate această interdicție!”, a spus el, tot pentru AFP, acuzând Biserica Ortodoxă din Rusia că este un agent al Kremlinului, care „a metastazat atât de mult încât vom lupta împotriva ei timp de decenii!”.
Concomitent, votul de marți a fost salutat și de numeroși politicieni ucraineni. „Nu va mai exista nicio biserică moscovită în Ucraina!”, a scris, plin de entuziasm, Andrii Iermak, șeful de cabinet al lui Zelenski, pe platforma X.