Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ucraina a solicitat miercuri un mandat internaţional de arestare pe numele preşedintelui demis Viktor Ianukovici, urmărit în ţară pentru “crime în masă”, a anunţat procurorul general interimar Oleg Mahniţki, care dă asigurări că Ianukovici este încă în Ucraina.
Fostul preşedinte este dat în urmărire pe plan internaţional.
Noile autorităţi proocidentale de la Kiev încearcă să pună ţara pe picioare, mai ales că este ameninţată de un faliment şi de curente separatiste, pe fondul unei tranziţii tulburi. Joi este aşteptată anunţarea unui Guvern de tranziţie, dar până atunci s-a decis dizolvarea forţelor speciale ale poliţiei.
Consiliul Maidanului, care îi reuneşte pe principalii lideri ai opoziţiei, reprezentanţii societăţii civile şi grupările radicale, urma să prezinte mai întâi în Piaţa Independenţei, simbolul schimbării din Ucraina, compoziţia noului Guvern de tranziţie, până la prezidenţialele din 25 mai.
Presa occidentală se întreabă ce rol va fi atribuit mişcării radicale cu structură paramilitară Pravi Sektor (Sectorul Dreapta), foarte activ în apărarea baricadelor Maidanului.
Viitoarea echipă la putere va avea de răspuns unor provocări serioase, de la ameninţările cu falimentul, până la tulburările ordinii publice în mai multe regiuni şi tendinţelor separatiste în estul şi sudul ţării, în special în peninsula pro-rusă Crimeea.
Ucraina are nevoie de un ajutor financiar rapid, de circa 20-25 de miliarde de dolari, apreciază analiştii Capital Economics, moneda naţională pierzând 18% din valoare de la începutul acestui an, din cauza crizei politice.
Dezbateri la Strasbourg
De altfel, necesităţile financiare şi nu numai ale Ucrainei s-au aflat în dezbaterea plenului Parlamentului European, la Strasbourg, miercuri, discuţiile nefiind dintre cele mai uşoare, un europarlamentar întrebând de ce este nevoie să i se dea acestei ţări bani, căci, dacă există bani în plus, aceştia ar trebui returnaţi cetăţenilor europeni.
Eurodeputaţii au dezbătut măsurile UE pentru a ajuta Ucraina să construiască o democraţie stabilă, bazată pe statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi să rezolve problemele imediate cu care se confruntă ţara.
Confruntările violente din Ucraina care au făcut 88 de victime şi au dus la căderea Guvernului au început în luna noiembrie anul trecut, atunci când fostul preşedinte a refuzat semnarea unui Acord de asociere cu UE.
Rusia joacă pe cartea banilor
Rusia, care a promis anul trecut un împrumut de 15 miliarde de dolari, dintre care a dat doar 3 până în acest stadiu, “n-are obligaţii legale” de vărsare a soldului, a avertizat marţi vice-ministrul rus de Finanţe. Mai mulţi diplomaţi occidentali, inclusiv numărul doi al diplomaţiei SUA şi şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, se află la Kiev pentru a propune ajutor noilor autorităţi ucrainene.
Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri o inspecţie-surpriză a trupelor districtelor militare din Vest şi Centru, nu departe de Ucraina, pentru a le verifica aptitudinea de luptă.
Situaţia este tensionată la Simferopol, capitala Crimeii, unde mii de pro şi antiruşi, majoritatea tătari, s-au aflat faţă în faţă la sediul Parlamentului local, insultându-se şi agitând steaguri ruseşti şi ucrainene.
Proruşii cereau organizarea unui referendum privind statutul Crimeii, ipoteză respinsă de preşedintele Parlamentului local.
Cadavrul unui bărbat, fără urme de violenţă, a fost găsit în apropierea Parlamentului din Simferopol, dar se pare că bărbatul a murit în urma unei crize cardiace. Scurte confruntări s-au produs între manifestanţii proruşi şi susţinătorii noilor autorităţi ucrainene.
Incidente
Tătarii, membri ai unei comunităţi locale de tradiţie musulmană, arborau steaguri ucrainene şi scandau “Ucraina, Ucraina!”, rusofonii, drapelele Rusiei şi Crimeii, strigând “Rusia, Rusia!”.
Trei foşti preşedinţi ucraineni au acuzat într-un comunicat comun Rusia că intervine direct în viaţa politică a Crimeii. “Rusia trebuie să dea dovadă de respect faţă de alegerea poporului şi a Guvernului ucrainean”, scriu Leonid Kucima, Viktor Iuşcenko şi Leonind Kravciuk.
Ungaria s-a declarat îngrijorară în legătură cu actele de violenţă la adresa minorităţii ungare din Ucraina, care ar fi fost comise de membrii grupării radicale Pravi Sektor în vestul ţării.
Şefii diplomaţiilor ungară, cehă şi slovacă se vor deplasa joi la Kiev, în speranţa întâlnirii noilor membri ai Guvernului ucrainean, când va fi format, dar şi a liderilor Parlamentului.
Citește pe Antena3.ro
