În vară, când inflaţia alimentară era de neoprit, când cerealele erau atât de scumpe că se vorbea de o criză alimentară mondială, când câmpurile statelor est-europene erau pârjolite de secetă şi unele guverne impuneau restricţii la exporturile de grâu pentru a evita penuriile, toată lumea se ruga ca grâul ieftin ucrainean să vină cât mai repede. Acesta a venit, şi este mai ieftin decât cel al producătorilor locali, care se plâng că le este greu şi că nu au cui să mai vândă. De pe lanţul slăbiciunilor nu puteau lipsi speculatorii.
În Polonia, luna februarie a început cu proteste ale fermierilor împotriva importurilor de grâu ieftin ucrainean. Ei au blocat drumuri chiar în apropiere de graniţa cu Ucraina acuzând că cerearele, în loc să-şi continue drumul spre pieţele internaţionale, saturează piaţa poloneză şi trag preţurile prea mult în jos. Unii dau vina pe speculatori, care caută să se îmbogăţească. Unii spun că grâul ucrainean este mai ieftin pentru că nu trebuie să respecte standardele impuse în Polonia, scrie Ziarul Financiar.
În Ungaria, producătorii de cereale sunt la fel de nemulţumiţi, acolo ei punând în discuţie şi calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene şi chiar toxicitatea acestora. Ei au fost nemulţumiţi şi anul trecut când, pentru că Ucraina nu putea exporta, preţurile au sărit în aer, iar guvernul de la Budapesta a impus restricţii de export pentru a preveni penurii. Lumea întreagă se temea atunci de o criză de alimente.
Acum preţurile grâului sunt în scădere şi nu doar în Europa de Est ci în toată lumea, retrăgându-se la cotele de dinainte de război. Dar piaţa actuală este caracterizată de o volatilitate crescută, dată de impunerea şi ridicarea restricţiilor de export, de producţii bune în unele ţări sau de avertismente legate de secetă, de vreme rea, de calamităţi naturale în diferite părţi ale lumii şi de incertitudinile create de războiul din Ucraina.
Nu se ştie cât timp Rusia va mai permite acestei ţări să exporte pe Marea Neagră, pe unde cerealele pleacă pe pieţe precum China. Şi nu se ştie cât timp va mai continua războiul sau dacă fermierii Ucrainei îşi pot continua activitatea. Nimănui nu-i place să are printre mine sau sub o ploaie de obuze. Exporturile agricole ucrainene sunt în scădere. În ianuarie s-au redus cu 13% faţă de decembrie. Jumătate din livrări au fost realizate pe „coridorul cerealelor“, adică pe calea maritimă permisă (şi uneori blocată) de Rusia, o soluţie greoaie pentru că presupune vertificarea mărfurilor cu echipe insuficiente într-o ţară străină. Exporturile de porumb s-au prăbuşit cu 64%, iar cele de grâu cu 31%, potrivit datelor principalei organizaţii a fermierilor ucraineni.
Autorităţile ucrainene spun că recolta de cereale de anul acesta va fi mai mică decât cea de anul trecut, care a fost mai mică decât cea record din 2021. Analiştii apreciază că, pe lângă speculă, preţurile mici reflectă faptul că cerealele ieftine ruseşti şi ucrainene forţează exportatorii din alte ţări, cum ar fi SUA, să se adapteze. Însă, mai spun ei, în primăvară, când este aşteptată o nouă ofensivă militară din partea Rusiei în Ucraina, livrările de grâu şi porumb ucrainean pe Marea Neagră s-ar putea reduce drastic. Prin urmare, sunt şanse mari ca preţurile să reînceapă să urce. În Polonia, protestele sunt ceva normal din partea fermierilor.
Aceştia au mai blocat drumurile şi în 2021 când preţurile cărnii de porc erau în scădere, deşi pesta porcină făcea ravagii, şi cu un an înainte când guvernul a propus legislaţie pentru protejarea drepturilor animalelor, şi în 2015 când Varşovia voia să permită străinilor să cumpere terenuri agricole mari. De data aceasta, ei spun că Ucraina nu are grijă să-şi ducă grâul şi porumbul mai departe în ţările africane sărace, aşa cum ar trebui să facă prin „coridoarele solidarităţii“, şi inundă piaţa poloneză. Acest lucru este exploatat de speculatori bogaţi de pe piaţa europeană, scrie Euractiv. Astfel, importurile au scăpat de sub control. Pe deasupra, spun polonezii, exporturile de cereale ucrainene nu vin de la fermieri mici, ci de la corporaţii mari şi puternice conduse de oligarhi. Importurile au crescut, întradevăr, considerabil, însă ministrul agriculturii Henryk Kowalczyk a exlicat că importanţa livrărilor din Ucraina este exagerată.
Problema constă, pe de o parte în preţurile reduse de pe pieţele internaţionale, iar pe de alta în încetinirea exporturilor. Mulţi traderi s-au înghesuit să cumpere grâu în sezonul recoltei, când preţurile erau încă sus şi erau aşteptate să crească şi mai mult, iar în prezent dacă aleg să vândă, ies în pierdere.
Şi Kowalczyk crede că preţurile vor creşte. În Ungaria, telex.hu scrie cum în toamnă, când grâul unguresc exista în cantităţi suficiente pentru piaţa locală, în pofida secetei, dar în cantităţi prea mici pentru export - şi oricum nu putea fi exportat pentru că era prea scump -, toată lumea aştepta grâul ieftin uncrainean. Ungurii se confruntau cu cea mai puternică inflaţie din UE, ca şi acum, iar pâinea se scumpea cu mult peste media UE. Brutarii fac presiuni pentru ieftinirea făinii, în timp ce furnizorii atrag atenţia că 10% dintre fermieri li se plâng că au probleme în a-şi acoperi costurile din cauza preţurilor acum prea mici. Grâul ucrainean a devenit bucuria cumpărătorului şi durerea producătorului. Guvernul ungar şi autorităţile altor state printre care România, Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria au cerut Comisiei Europene să acţioneze pentru a stopa perturbarea pieţei europene de către importurile din Ucraina (încurajate de suspendarea tarifelor şi cotelor), inclusiv prin închiderea rutelor de tranzit continentale, arată Bloomberg.
Budapesta a acuzat CE că ajută Ucraina în detrimentul fermierilor unguri. Poziţia este diametral opusă faţă de cea din vară, când ministrul maghiar al agriculturii s-a deplasat în Ucraina pentru a se asigura că grâul ucrainean va ajunge rapid în Ungaria, după cum a observat Portfolio. Pe atunci, câmpurile ungare erau pârjolite de secetă şi guvernul voia să se asigure că ungurii vor avea suficient grâu, şi că populaţia este protejată de inflaţie. Portfolio scrie, citând jucători de pe piaţă, că problema nu este grâul ucrainean în sine, ci activitatea „profitorilor“, a celor care speculează problemele create de război şi de secetă. Speculatorii care au intrat pe piaţă anul trecut au cumpărat şi marfă de calitate îndoielnică, în aşteptarea creşterii preţurilor. Astfel de mărfuri au venit nu doar din Ucraina, ci şi din Serbia, Polonia şi Slovacia.
Este vorba de cereale pe care în mod normal procesatorii sau crescătorii de animale nu le cumpără. Acestea, alături de scaderea preţurilor la nivel mondial, au creat anomalii pe piaţă. În estul ţării toate depozitele de cereale sunt pline, iar produsele oferite de furnizorii ungari nu au cerere.
O altă sursă a explicat că în cea mai mare parte, cerealele ucrainene sunt de calitate bună, doar că din cauza cantităţilor mari importate şi a condiţiilor uneori improprii de depozitare cumpărătorii trebuie să fie mai atenţi. Portfolio concluzionează că fără cerealele ucrainene, o mană cerească pentru crescătorii de animale, inflaţia la alimente, una dintre cele mai mari din UE, ar fi fost şi mai mare.
(sursa: Mediafax)