Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Summitul european informal care se va desfăşura joi la Bruxelles va avea ca principale puncte pe agendă analizarea modalităţilor de intensificare a luptei antiteroriste, conflictul din Ucraina şi problemele survenite în relaţiile cu noul Guvern grec condus de stânga radicală, relatează agerpres.ro.
Prima reuniune a liderilor europeni va fi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, la această întâlnire urmând să fie abordată implementarea Registrului cu Numele Pasagerilor (PNR), bază de date ce conţine informaţii precum numele, mijloacele de plată, datele de contact şi itinerariile pasagerilor companiilor aeriene, iniţiativa considerată un instrument important în lupta împotriva terorismului. Principalele grupuri politice din PE au convenit ca până la sfârşitul anului în curs să aprobe acest proiect, ce a stârnit însă numeroase critici cu privire la respectarea dreptului la viaţă privată.
După discuţiile cu Martin Schulz, cei 28 de şefi de stat sau de guvern se vor întâlni cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru a lua în discuţie evoluţia crizei politico-militare din ţara sa şi rezultatele negocierilor de pace purtate miercuri seară la Minsk de acesta împreună cu preşedintele rus, Vladimir Putin, francez, Francois Hollande, şi cu cancelarul german Angela Merkel.
Din discuţiile de la summit nu va lipsi una dintre problemele care-i preocupă cel mai mult pe liderii europeni, respectiv situaţia din Grecia, deşi chestiunea nu este înscrisă pe agendă în astfel de termeni, ci cu titlul de “o mai bună coordonare a politicilor economice în cadrul Uniunii Economice şi Monetare”.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a invitat la această dezbatere despre Grecia şi pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi pe cel al Eurogrupului, Jeroen Dijesselbloem, care este şi ministru de Finanţe în Guvernul olandez, acesta urmând să prezinte un raport cu privire la discuţiile purtate cu noul Guvern de la Atena, care nu vrea să continue politicile de austeritate, însă cere creditorilor internaţionali să reducă din nou datoria publică a Greciei. (I.D)
