Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ucraina are nevoie de 20 de miliarde de euro ajutor european pentru a semna Acordul de Asociere cu UE, care să limiteze consecinţele acestuia pentru economia sa, a declarat miercuri premierul Mikola Azarov, citat de AFP.
"Nu vorbim despre un ajutor constând în fonduri nerambursabile de la bugetul european, (o ocazie) pierdută, suntem realişti, ci propunem Uniunii Europene să participe la investiţii în proiecte comune reciproc avantajoase, ca extinderea şi modernizarea culoarelor de transport", a adăugat el, referindu-se cât se poate de transparent la gazoductele care traversează ţara.
Decizia şi consecinţele ei
Ucraina, care se confruntă cu mari dificultăţi economice şi financiare, a renunţat să semneze un acord se asociere cu UE, care prevede crearea unei zone de liber-schimb, invocând pierderi economice pe care le-ar produce ţării o criză cu Rusia.
Acest pas înapoi se află la originea celui mai important val de proteste întregistrat de la "Revoluţia Portocalie" din 2004 şi până în prezent în această fostă republică sovietică.
"Guvernul este favorabil unei semnări rapide a acestui acord, dar vrem să instaurăm condiţii şi să minimalizăm pierderile economiei noastre", a spus Azarov.
El a oferit asigurări că o aderare la uniunea vamală creată de Rusia nu se află pe ordinea de zi a unei întâlniri prevăzute între preşedintele Viktor Ianukovici şi omologul său rus Vladimir Putin, la 17 decembrie, la Moscova.
Promisiunile Moscovei
Moscova a promis miliarde de dolari ca ajutoare Kievului, în cazul în care acesta se alătură uniunii sale vamale.
Opoziţia l-a acuzat pe Ianukovici că "vinde" Ucraina Rusiei şi a reclamat plecarea imediată a acestuia de la putere.
Pe de altă parte, Berlinul a calificat miercuri drept o manevră diversionistă solicitarea formulată miercuri de către Kiev cu privire la cele 20 de miliarde de euro ajutoare europene în schimbul semnării unui acord de asociere cu UE. "Cu această cerere, liderii ucraineni par să dorească o diversiune în privinţa responsabilităţii pe care o au faţă de situaţia actuală şi cea politică din Ucraina", a declarat un adjunct al purtătorului de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Georg Streiter, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări cu privire la declaraţia lui Azarov.
Streiter a cerut din nou Guvernului ucrainean să renunţe la violenţă, după ce forţe ucrainene antirevoltă au încercat să disloce mii de manifestanţi simpatizanţi ai opoziţiei din centrul Kievului. "Guvernul german observă cu mare îngrijorare intervenţia forţelor de ordine în Piaţa Independenţei", a adăugat el, precizând că Berlinul "susţine eforturile şefei diplomaţiei UE Catherine Ashton", care a sosit marţi la Kiev. "Pentru ca să existe o ieşire practică din situaţie este necesar un dialog serios din partea conducătorilor ucraineni cu manifestanţii, societatea civilă şi opoziţie", a adăugat Streiter. "Germania şi UE vor în continuare să semneze un acord de liber-schimb şi asociere" cu Ucraina, a continuat el.
Întrebat despre eventuale sancţiuni vizând Ucrainei, purtătorul de cuvânt a refuzat să răspundă.
Îndemn
Ministrul german de Externe Guido Westerwelle a îndemnat "cu insistenţă" Guvernul ucrainean să "se abţină de la orice formă de violenţă". "Într-o democraţie, nu poţi să interzici pur şi simplu manifestaţii paşnice. Aceste manifestaţii sunt expresia vie a aspiraţiei oamenilor către o Ucraină europeană", a adăugat el.
Sute de poliţişti ucraineni antirevoltă au lansat un asalt, miercuri dimineaţa, împotriva manifestanţilor proeuropeni care ocupau Piaţa Independenţei din Kiev, galvanizând mobilizarea opoziţiei şi provocând reacţii de condamnare din partea unor ţări europene.
