Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Carnavalul belgian din Aalst a fost retras de UNESCO de pe lista patrimoniului cultural intangibil, din cauza reprezentărilor sale rasiste şi antisemite recurente, potrivit unui comunicat publicat vineri de această agenţie specializată din cadrul ONU, informează DPA.
Un car alegoric prezentat la ediţia din acest an a carnavalului belgian a inclus marionete supradimensionate, cu nasuri coroiate şi aşezate pe saci de bani - o reprezentare stereotipă a evreilor ortodocşi.
În declaraţia sa de vineri, UNESCO afirmă că îşi apără astfel „principiile sale fondatoare de demnitate, egalitate şi respect reciproc între oameni” şi „condamnă toate formele de rasism, antisemitism şi xenofobie”.
UNESCO a adăugat Carnavalul din Aalst în 2010 pe această listă, însă organizatorii şi participanţii la eveniment au fost criticaţi în mod repetat de atunci de Comisia Europeană şi de „Simon Wiesenthal Center”, o organizaţie evreiască pentru drepturile omului.
Congresul Evreiesc Mondial (World Jewish Congress - WJC) a salutat decizia anunţată de UNESCO. Ronald S. Lauder, preşedintele WJC, a făcut un comentariu pe această temă: „Nu există loc pentru un astfel de simbolism al urii în secolul al XXI-lea”.
Este pentru prima dată în istoria sa când UNESCO a retras un element de pe lista patrimoniului cultural, au transmis reprezentanţii organizaţiei.
La începutul lunii decembrie, Primăria oraşului belgian Aalst, situat între Gent şi Bruxelles, a anunţat retragerea - în urma unui demers propriu - de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual.
Citește pe Antena3.ro
Carnavalul atrage zeci de mii de persoane în Aalst în fiecare an, pe durata celor trei zile care preced „Miercurea Cenuşii”, o sărbătoare catolică.
Christoph D'Haese, primarul din Aalst, a declarat pentru mass-media locale că a decis să solicite retragerea carnavalului de pe lista UNESCO după ce a aflat că această organizaţie din cadrul ONU urma să elimine ea însăşi evenimentul de pe lista patrimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie, după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord.
Referindu-se la scena care a provocat polemicile din 2019, autorităţile belgiene au spus că era vorba despre „un ritual de transgresie”, ce permite oamenilor să râdă de absolut orice.
„Cetăţenii din Aalst au suferit de pe urma unor acuzaţii groteşti. Nu suntem nici antisemiţi, nici rasişti. Toţi cei care susţin acest lucru sunt de rea-credinţă. Aalst va rămâne mereu capitala ironiei şi a satirei”, a denunţat primarul belgian, citat de agenţia de presă Belga.
