Uniunea Europeana devine vecina Romaniei

Zece state din estul si centrul Europei intra maine in Uniunea Europeana, aducand granita spatiului comunitar la un pas de Romania. Acest al cincilea val de extindere, care include mai multe state din fostul spatiu comunist, este si cel mai amplu din istoria UE.

Uniunea Europeana face maine un mare pas spre Romania. Prin acceptarea, in cadrul unei ceremonii fastuoase, a 10 noi state, UE consemneaza cea de-a cincea extindere din istoria sa inceputa in anii ’50 si da Romaniei sansa de a-si afirma capacitatea de a face fata importantei misiuni de a-si administra granitele, cerinta obligatorie pentru a putea spera sa devina membru in 2007.

Dupa sase ani de negocieri

Pana in 2007 mai este, iar maine este momentul in care privirile Europei se indreapta spre Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru si Malta. Dupa ce si-au negociat, mai mult sau mai putin dur, conditiile de aderare, intre 1998 si 2000, au primit mult-dorita unda verde pentru aderare. Se intampla la Copenhaga, in 2002. A urmat semnarea tratatelor de aderare, la 16 aprilie 2003, tratate care au primit ulterior ratificarea fiecarui Guvern din cele 15 state membre. Astfel, dupa ce au transpus in mars fortat zecile de mii de pagini de legislatie europeana, „cei 10" se vad, in sfarsit, membri ai comunitatii europene.

„Big Bang"

Extinderea de maine este un moment istoric, care consemneaza prima unificare pasnica a unei Europe faramitate de razboi si de comunism. Trecerea Uniunii de la 15 la 25 de membri a primit denumirea de „Big Bang" si confirma, dupa aprecierile analistilor, hotararea Europei de a pune in practica visul de reunificare nascut din ruinele Zidului Berlinului. Opt tari care au apartinut spatiului comunist arunca definitiv in istorie ramasitele Cortinei de Fier si se pregatesc de beneficiile, dar si de sacrificiile care urmeaza o data cu intrarea intr-o familie europeana democrata si prospera.

Extinderea „pe hartie"

Atat politicienii, cat si expertii s-au intrecut zilele acestea in cuvinte frumoase despre insemnatatea momentului 1 mai 2004. Realitatea de pe hartie nu tine insa cont de emotiile noilor membri sau de scepticismul celor actuali, iar cifrele indica foarte clar ca noua extindere a Uniunii este, la fel ca si pana acum, o afacere din care amblele parti spera sa iasa in castig. UE va deveni o comunitate-gigant, cei 450 de milioane de locuitori situand-o in urma Chinei si a Indiei, iar nota de plata pentru cei 75 de milioane de noi cetateni le-a cam dat fiori membrilor cu vechime: 27,5 miliarde de euro intre 2004 si 2006, adica circa 25 de euro pe an pentru fiecare european din grupul de 15 state care compun, inca, Uniunea. Daca pe eurosceptici i-a luat durerea de cap dupa ce au tras linie si au facut calculul, altii au argumentat ca 25 de euro pe an de cap de locuitor nu e nicidecum o mare scofala si ca nu inseamna decat o masa decenta la un restaurant.

Pericol de colaps!

Liderii europeni s-au convins, in ultimul an, ca pretul propriu-zis al extinderii nu e catusi de putin cea mai mare problema pe care o ridica trecerea de la 15 la 25 de membri. Unul dintre cele mai serioase aspecte este acela al unei Constitutii europene care trebuie adoptata cat mai curand. O astfel de lege fundamentala va face sa functioneze o Uniune cu 15 membri, intrucat tratatele in baza carora s-a operat cu sase, noua, 10, 12 si 15 state nu pot mentine in miscare si colosul de 25 de tari. Prin urmare, daca europenii nu se pun cat mai repede de acord asupra actului fundamental, pe care-l negociaza de mai bine de jumatate de an, intreaga Uniune ar fi paralizata. Un alt motiv de ingrijorare tine de mostenirea comunista a Ungariei, Cehiei, Poloniei, Slovaciei si Sloveniei. Birocratii de la Bruxelles sunt inca alarmati de nivelul coruptiei, de birocratia si de infrastructura schilodita din aceste cinci tari, care vor avea de tras intre 15 si 40 de ani pentru a fi in pas cu restul Europei. In privinta statelor baltice, problema cea mai sensibila este mostenirea sovietica pentru ca ele n-au fost pur si simplu sateliti ai fostei URSS, ci au facut parte integranta din ea. Ramane de rezolvat si problema sensibilitatii Rusiei, care avertizeaza ca nu va permite ca vecinatatea cu UE sa-i puna in joc interesele.

UE se extinde, granitele raman

„Vechii" membri ai UE nu sunt singurii pe care extinderea ii bucura, dar ii si ingrijoreaza. Grupul celor 10 tari se va vedea pus, dupa 1 mai, in situatia de a se sti membru al UE, dar de a nu beneficia de nici un avantaj imediat. Principalul motiv, care a cam tensionat relatiile cu Bruxellesul, tine de libertatea de miscare in spatiul european a cetatenilor din statele nou-venite. Noii membri sunt suparati ca cetatenii lor nu vor putea munci in tarile dezvoltate din UE decat dupa cel putin doi ani de acum incolo. Asta pentru ca, in afara de Suedia, Irlanda si Marea Britanie, restul tarilor au luat masuri restrictive care sa le apere piata de asa-numita „invazie" a esticilor. Guvernele lor au explicat ca mana de lucru ieftina si buna a muncitorilor din noile state membre ameninta sa ii scoata de pe piata pe propriii lor cetateni. Mai mult, exista temerea ca tot avantajul unor costuri mai reduse ii va incuraja pe marii investitori sa se orienteze spre nou-veniti si nu sa isi dezvolte afacerile deja existente in Uniunea cu 15 tari.

Etapele extinderii europene

Stucrura „de baza" a Uniunii Europene a fost Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, ale carei scopuri au fost depotriva schimbul economic si uitarea vechilor dispute intre cele sase state membre. Exinderea de maine este a cincea din istoria UE.

1952: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda („membri fondatori")

1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie

1981: Grecia

1986: Spania si Portugalia

1995: Austria, Finlanda, Suedia

2004: Cehia, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia

Arhitectul noii Europe

Istoria i-a rezervat deja comisarului european pentru Extindere, Gunther Verheugen, un loc important. Ramane insa de vazut ce fel de loc: acela de arhitect al celei mai ample extinderi a Uniunii Europene si de unificator al unei Europe frante de decenii de comunism, sau acela de tap ispasitor pentru cel mai rasunator esec pentru o extindere-experiment care va sfarsi prin a duce Europa spre colaps.

Nascut in Germania in 1944, fost ziarist si ministru al Europei, Gunther Verheugen este omul care si-a asumat ambitiosul plan al unei extinderi europene „in bloc". A sustinut tot timpul ca statele ex-comuniste nu trebuie lasate sa agonizeze undeva la periferia Europeni si ca au mult de oferit Uniunii. „Popoarele din centrul si estul Europei au fost victimele lui Hitler si Stalin. Ar trebui sa le primim in familia democratiilor europene", a spus el. Verheugen a recunoscut insa ca extinderea nu inseamna doar idei frumoase, ci si probleme cat se poate de „lumesti", cum ar fi pretul la tigari sau subventiile la zahar. Munca lui Verheugen a insemnat sa fie mereu pe drumuri intre cele 15 membri UE si statele candidate si sa monitorizeze in permanenta evolutia viitorilor membri.

Comisarul pentru extindere nu s-a ferit niciodata sa recunoasca handicapul cu care vin cei 10 proaspeti membri. „Extinderea nu e o bagheta magica. Ea nu le va sterge acestor tari stigmatul unui sfert de secol de comunism", spunea Verheugen, atentionand ca nou-venitii sunt foarte fragili din punct de vedere politic si economic si ca UE ar trebui sa puna in asteptare, pentru o vreme, planurile si ambitiile de a deveni zona cu cresterea economica cea mai rapida din lume.

Aromele imbietoare ale extinderii

Daca membrii Uniunii au tot dreptul sa strambe din nas cand vine vorba de valoarea Produsului Intern Brut sau de rata somajului din tarile care li se aratura, pretentioasele lor nari vor fremata de placere cand vor face cunostinta cu bucatele si bauturile cu care cei 10 vin in UE. Ungaria aduce gulasul, supa de peste, nenumarate sortimente de carnaciori si celebrul „Tokay - regele vinurilor si vinul regilor", care i-a incantat simturile filozofului francez Voltaire. „Bucataria ungureasca imbina cu succes caracterul «masculine» al bucatelor orientale cu eleganta rafinata a artei culinare italiene si franceze", se mandresc gastronomii de aici. Polonezii vor pune pe masa europeana faimoasele lor „Pierogi", niste delicioase paste cu banza, carne, varza sau ciuperci, sau „placki", un savuros fel din cartofi. Alaturi de acesta va sta branza „oscypek", mandria locuitorilor zonei muntilor Tatra (sud), cu atat mai importanta cu cat a fost o sursa de aprinse dezbateri intre Varsovia si Bruxelles pentru ca polonezii sa primeasca autorizatia de a o comercializa in Uniune.

TENTATII BALTICE. „Verevost", un fel de caltabos romanesc, s-ar putea sa-i sperie putin pe aristocratii din clubul european, iar estonienii se mandresc nevoie-mare cu preparatul lor traditional. Lituanienii aduc „cepelinai", preparat din cartofi umpluti cu banza sau carne, iar letonii le vor face cunostinta europenilor cu painea lor neagra si cu berea.

SUPE DELICIOASE. Nici cel mai sceptic dintre eurosceptici nu va putea rezista in fata unui „vepro-knedlo-zelo" ceh, compus din friptura de porc cu garnitura de varzuca, sau a delicioaselor baghete din cartofi. Curiosii vor putea incerca „svickova", filet de vita la cuptor, sau „zelenecka" - supa de varza, iar „cernecka", supa de usturoi, nu-i va lasa, desigur, indiferenti. Cehii vin in UE, pe post de motiv de mandrie nationala, si cu recordul mondial de litri de bere consumati intr-un an pe cap de locuitor: 161!

Slovacii vor cuceri burtile europenilor cu o varietate de supe, fie ele de varza cu ciuperci uscate si carne de porc sau cu mazare. Iar vecinii lor de la dus, slovenii, vor face senzatie cu „Kranjska klobasa", carnati de Kranj, sau „zavitek", cea mai fericita varianta a strudelului cu mere al nemtilor.

Aromatele bucate slovace vor putea fi „stinse" cu „slibovita", un fel de tuica de prune cunoscuta si in Romania, sau cu „borovita", o alta bautura puternic alcoolizata, cu aroma de afine. Cu bauturi inedite se vor lauda si maltezii si cipriotii. In Malta, cea mai consumata licoare este carbogazoasa si cu un gust dulce-amar si se numeste „kinnie", iar cipriotii beau un alcool aproape pur, obtinut din struguri.

Esticii si legendele lor despre Uniune

Pe langa Uniunea Europeana propriu-zisa, exista si o varianta „imaginara". Creata din zvonuri sau din ce a reusit fiecare sa priceapa despre avantajele si mai ales dezavantajele pe care le presupune statutul de membru, aceasta UE legendara exista chiar si in cele 10 state care adera oficial maine. Este Europa unde marinarii pleaca pe mare, zice-se, cu cel putin 200 de prezervative, unde porcii au cotetele pline de jucarii ca sa nu se plictiseasca, iar castravetii curbati nu au ce cauta pe tarabe.

Asa isi imagineaza viata in UE multi polonezi, cehi, unguri sau ciprioti. Pescarii din Polonia cred ca vor trebui sa poarte pe cap plase speciale, amatorii de lapte din Ungaria sunt convinsi ca nu-si vor mai gasi la magazin bautura preferata decat in formula degresata, iar cehii se tem ca branza lor favorita va disparea de pe rafturi o data cu intrarea in UE.

MASS-MEDIA SUNT DE VINA. Zvonurile sunt, de cele mai multe ori, fabricate si alimentate de mass-media locale, cred analistii AFP. Anul trecut, TV Nova, principalul post comercial de televiziune din Cehia, a difuzat un reportaj despre o asa-zisa directiva a Uniunii, prin care toti fermierii sunt obligati sa doteze cotetele de porci cu mingi pentru ca animalelor sa le treaca uratul. Gogorita a capatat atata amploare, incat reprezentantul Comisiei Europene la Praga a publicat o dezmintire, asigurand ca UE este preocupata doar de asigurarea unor conditii minime de viata pentru animalele din ferme sau gospodarii. O alta sursa de zvonuri este presa de scandal din Marea Britanie, indeosebi cotidianul The Sun, vehement militant anti-UE.

INTREBARI SI TEMERI. „Am o masina Skoda veche, fara catalizator. O pot pastra?", suna intrebarea adresata de un ceh la linia telefonica gratuita ce ofera informatii despre Uniune. Alt solicitant de informatii voia sa stie cati morcovi are voie sa cultive. Insa cetatenilor din cele 10 state, indeosebi celor din spatiul fost comunist, le e cel mai frica de tehnocratul european. Eurocratul, cum i se spune. Omul pe care nu il cunosc, care nu ii cunoaste, care nu le cunoaste grijile si problemele, dar care ia decizii foarte importante in locul lor.

Parlamentul European se transforma in Turnul Babel

Sediul de la Strasbourg al Parlamentlui European va primi, luni, 62 de membri noi, in cadrul primei sale sedinte plenare in formula extinsa de 25 de state. Peste 10 milioane de euro au fost investite pentru a pregati uriasa cladire a Parlamentului pentru sosirea colegilor din 10 state. Din aceasta suma, 9,5 milioane au fost direcationate doar pentru a acoperi costurile traducerii simultane, in 20 de limbi, a dezbaterilor. Asta pentru ca, de la 1 mai, in Parlamentul European vor exista 20 de limbi oficiale, care-l vor tranforma intr-un Turn Babel al Europei extinse. In plus, inca o armata de functionari, nenumarate piese de mobilier, sute de metri de cabluri si multe, multe nopti nedormite si dureri de cap pentru administratorii sediului. „Am pus la punct dispozitivele tehnice astfel incat parlamentarii vor putea urmari dezbaterile, in limba lor, din orice spatiu din cladire", a explicat Dimitri Tenezakis, seful administrativ al complexului din Strasbourg.

Sedinta in plen de luni va incepe cu ceremonia de ridicare a drapelelor celor 10 noi membri, in prezenta fostului presedinte polonez, Lech Walesa, principalul contestatar al regimurilor comuniste din estul Europei in anii ’80. De altfel, port-drapelurile au fost confectionate la Gdansk, fiefu sindicatului „Solidaritatea" al carui lider a fost Walesa.

Greul abia de-acum incepe

Petreceri de strada, concerte in aer liber, baloane si sampanie. Multi dintre liderii celor 10 state nou-primite in UE, mai putin euroscepticul presedinte al Cehiei, vor ridica ochii spre cer si se vor ruga ca ziua de maine sa nu se incheie vreodata. Numai ca, o data ce petrecerea va lua sfarsit, cei 10 noi membri se vor apuca din nou de treaba, pentru ca aderarea la UE are un pret, deloc mic, iar anii care urmeaza se anunta deosebit de dificili.

FARA PERIOADA DE GRATIE. Comisia Europeana a lansat deja avertismentul: proaspat-europenizatele tari nu vor avea parte de perioada de gratie de care au beneficiat, de exemplu, Portugalia si Spania. Mai exact, orice amanare sau abatere de la aplicarea celor 80.000 de pagini de legislatie europeana va fi sanctionata. Comisia a aratat foarte clar ca este gata sa actioneze in justitie noii membri daca se lenevesc si slabesc ritmul punerii in practica a aquis-ului comunitar. Aceasta „toleranta zero" nu se va aplica, desigur, in zonele unde statele membre au negociat si obtinut amanari, derogari, perioade de tranzitie. Comisia isi justifica exigenta invocand medota complet noua folosita la pregatirea candidatilor ce devin maine membri. O pregatire, spun oficialii europeni, riguroasa si incomparabila cu cea din valurile de extindere anterioare.

PROBLEME. In ciuda acestei pregatiri, cei 10 au inca probleme serioase de implementare si aplicare a legilor europene. Studii comandate de la Bruxelles arata ca peste doua din cinci firme nici macar nu au inceput sa functioneze conform legislatiei UE. La acest capitol, cel mai prost sta Lituania, unde jumatate dintre firme sunt in aceasta situatie. Intarzieri serioase sunt si la capitolul agricultura. Comisarul Franz Fischler a amenintat chiar, luna trecuta, ca fermierii ar putea ramane fara fondurile europene promise daca noii membri nu grabesc reformele.

CODASI SI PREMIANTI. Conform evaluarilor europene, tara cel mai prost pregatita este Polonia. Problemele Guvernului de la Varsovia includ subventiile pentru fermieri, coruptia, reforma pisciculturii, respectarea standardelor de igiena a produselor alimentare si pericolul maladiei vacii nebune. Slovenia pare a fi statul cel mai pregatit sa devina membru al Uniunii.

CEHIA

Masini: 34 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 84 la 100 de persoane

Acces Internet: 26%

Cel mai mare cadou facut lumii: masina Skoda

Personalitati: Antonin Dvorak, Franz Kafka, Vaclav Havel

UNGARIA

Masini: 26 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 68 la 100 de persoane

Acces Internet: 16%

Cel mai mare cadou facut lumii: cubul lui Rubik

Personalitati: Attila, Harry Houdini

POLONIA

Masini: 29 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 36 la 100 de persoane

Acces Internet: 23%

Cel mai mare cadou facut lumii: studiile cercetatoarei Marie Curie Personalitati: Frederic Chopin, Krzysztof Kieslowski, Papa Ioan Paul al II-lea, Roman Polanski

SLOVACIA

Masini: 25 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 54 la 100 de persoane

Acces Internet: 22%

Cel mai mare cadou facut lumii: masina electrica Reichhold

Personalitati: Alexander Dubcek, Szilard Nemeth

SLOVENIA

Masini: 45 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 77 la 100 de persoane

Acces Internet: 38%

Principalele produse de export: autoturisme, mobila, electrocasnice

Personalitati: Leon Stukelj (medaliat olimpic), Ivana Kobilca (pictor realist)

ESTONIA

Masini: 30 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 65 la 100 de persoane

Acces Internet: 33%

Cel mai mare cadou facut lumii: Kazaa, principalul site Internet de descarcat muzica

Personalitati: Lembik Opik, Arvo Part, Mart Poom (portarul echipei Sunderland)

LITUANIA

Masini: 34 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 47 la 100 de persoane

Acces Internet: 14%

Cel mai mare cadou facut lumii:

Miscarea artistica

Personalitati: Zydrunas Ilgauskas (baschetbalist in campionatul american)

LETONIA

Masini: 27 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 39 la 100 de persoane

Acces Internet: 19%

Principalele produse de export: cherestea, otel

Personalitati: Mark Rothko, Isaiah Berlin, Arvids Blumentals

CIPRU

Masini: 40 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 58 la 100 de persoane

Acces Internet: 29%

Principalele produse de export: medicamente, fructe, alune, legume

Personalitati: Sir Reo Stakis (patronul unei retele de hoteluri si cazinouri), George Michael

MALTA

Masini: 50 la 100 de persoane

Telefoane mobile: 70 la 100 de persoane

Acces Internet: 21%

Principalele produse de export: componente electronice, confectii pentru barbati, aeronave

Personalitati: Richard England (arhitect), Miriam Gauci (vedeta a operei internationale)