x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Vaca de muls - Chitibusarii cu tenta genetica

Vaca de muls - Chitibusarii cu tenta genetica

de Irina Cristea    |    28 Mai 2006   •   00:00
Vaca de muls - Chitibusarii cu tenta genetica

Testele ADN tind sa devina in SUA la fel de frecvente ca cele pentru depistarea grupei sanguine, si la fel de utile in viata de zi cu zi ca orice chitibusarie obisnuita.

Esti un american alb ca laptele si vrei sa intri la facultate cu o bursa rezervata nativilor indieni? Fa-ti un test ADN! Esti un american de culoare si vrei sa gasesti mai usor un loc de munca?

Fa-ti un test ADN. Esti crestin din tata-n fiu, dar vrei sa obtii cetatenie israeliana? Tot un certificat scos de geneticieni te poate scoate din incurcatura.

Americanii au inceput sa vada potentialul real al dezvoltarii ingineriei genetice, comenteaza publicatia International Herald Tribune. Mai intai au aflat ca genetica nu inseamna doar oaia Dolly sau clonarea pisicutelor, ci ii poate ajuta sa isi descopere "radacini" stravechi despre care nimeni din familie nu le poate povesti nimic. Apoi au intervenit si calculele de tipul "mie ce-mi iese la afacerea asta?" si, in scurt timp, au aparut si raspunsurile la aceasta intrebare.

Un test ADN ii poate indica unui american alb ca are in proportie de 5% sange african. El poate sa puna certificatul la pastrare si sa se intrebe, ocazional, de unde pana unde s-a strecurat in genele sale "filiera africana" sau sa foloseasca descoperirea in avantajul sau. De exemplu, sa candideze la un post drept reprezentant al unei minoritati. Un american de culoare poate la randul sau sa solicite drepturi la o mostenire invocand "urme" lasate in fisa sa genetica de strabuni europeni.

Multi oameni de stiinta incearca sa tempereze aceasta noua tendinta. Ei spun ca aceste teste care determina bagajul etnic al fiecaruia sunt departe de a fi concludente. Pe de-o parte, datele genetice se pot dilua foarte mult in timp, iar pe de alta parte exista si o marja de eroare din a carei cauza multe teste sunt, de fapt, neconcludente. Totodata, natura interpretabila a acestor informatii nu pare sa incurajeze scolile sau alte institutii sa tina cont prea curand de ele.

PENTRU BURSA SI MOSTENIRI. Numai ca exceptiile au aparut deja. Universitatea din Michigan se bazeaza, ca mai toate universitatile americane, pe optiunea candidatului care opteaza pentru o etnie sau alta cand completeaza formularul de inscriere. "Sora tinerei Ashley Klett a scris in formular ca este de etnie asiatica. S-a bazat pe un test ADN potrivit caruia sora ei are in proportie de 2% sange asiatic. Nu se stie daca aceasta optiune a avut vreo importanta, dar a intrat la facultatea unde a dorit si a fost chiar acceptata cu bursa de studii", relateaza IHT. Publicatia citeaza si exemplul unei alte americane al carei vis era sa devina proprietara unui castel. Descendenta a unei familii de sclavi jamaicani, Pearl Duncan si-a identificat un stramos scotian, mare proprietar de sclavi, cu ajutorul arhivelor si si-a probat descoperirea cu un test ADN. Testul a indicat ca femeia are in proportie de 10% radacini in insulele britanice. Stiind ca nu are nimic de pierdut, si-a luat inima in dinti si i-a contactat pe scotienii cu care s-ar inrudi. A motivat-o si averea considerabila pe care acestia o obtinusera pornind de la averea rubedeniei comune. "Povestea cu ADN-ul e cu doua taisuri. Una e sa ai constiinta impacata ca stii cate ceva despre ce mostenesti, alta e sa iti ceri si dreptul", spune femeia, ale carei demersuri legale, pe langa partea scotiana, sunt in plina desfasurare.

CETATENIA, O MIZA. Nu doar mostenirile, locul de munca sau facultatea pot fi miza unui demers sustinut de un certificat ADN, ci si religia sau cetatenia. Autoritatile israeliene au respins solicitarea americanului John Haedrich, care si-a invocat "dreptul genetic" de a obtine cetatenia israeliana fara a fi nevoie sa se converteasca la iudaism. Haedrich, crestin din tata-n fiu, isi facuse un test ADN care scosese in evidenta un marker genetic specific evreilor. El sustine ca stramosii sai, aflati probabil in Europa, au ascuns adevarul despre adevarata lor credinta temandu-se ca vor fi persecutati. Prin urmare, americanul si-a angajat un avocat cu ajutorul caruia sa dea in judecata statul Israel. "Desi nu am fost crescut ca un evreu, asta nu schimba faptul ca sm-am nascut evreu", a spus John Haedrich intr-o pagina din ziarul Jerusalem Post pe care a cumparat-o ca sa isi argumenteze cazul.

AFACEREA ADN. Indiferent de cata lume e dispusa sa dea doi bani pe astfel de "revela-tii" genetice, multe firme si-au dat seama ca testele ADN miros de la o posta a afacere si au trecut la treaba. Preturile variaza intre 99 si 250 de dolari contra promisiunii de a le indeplini oamenilor dorinta de a-si cunoaste originile. Firma intitulata DNAPrint Genomics recomanda testele ADN "fie ca urmariti sa deveniti eligibili la admiterea la facultate pe baza etniei si a rasei sau sa puteti beneficia de avantaje din partea statului", potrivit paginii sale Internet. Criticii acestor teste se tem ca ele vor zadarnici programele sociale venite in sprijinul persoanelor dezavantajate din cauza culorii pielii.
×
Subiecte în articol: externe