Viaţa la Cairo revine la normal?

După o noapte în care mii de protestatari anti-Mubarak au petrecut-o în Piaţa Tahrir din Cairo – unii dormind în corturi, alţii pe jos, în dimineaţa zilei de sâmbătă agitaţia a revenit – dar pentru scurt timp – în locul-simbol al protestelor. Zeci de manifestanţi au încercat sâmbătă dimineaţă să împiedice tancurile să părăsească Tahrir-ul, de teama violenţelor, informează AFP, citată de Agerpres. Protestatarii s-au aşezat în jurul tancurilor, poziţionate în locurile de acces spre piaţă, de îndată ce motoarele au fost pornite, şi au cerut Armatei să rămână în piaţă.

Corespondenţi de presă străini au anunţat că, la Cairo, viaţa pare să înceapă să-şi intre încet încet în normalitate, numeroşi protestatari alegând să revină la casele lor. Preşedintele Hosni Mubarak nu dă semne de plecare, ba din contră, a convocat, la unul dintre palatele sale, o reuniune de urgenţă pe tema crizei economice în care se afundă ţara tot mai mult. Blocată la începutul demonstraţiilor, economia Egiptului ar putea da semne de înviorare. Mubarak i-a chemat la discuţii pe toţi înalţii responsabili de petrol şi finanţe pentru a discuta despre criza care costă Egiptul, 3,1 miliarde de dolari, potrivit Associated Press. Este prima reuniune pe care Mubarak o are cu miniştrii noului Cabinet de la înlăturarea, săptămâna trecută, a fostului Guvern, o măsură ce s-a dorit să contribuie la aplanarea tensiunilor.

Pe de altă parte, tot mai multe mesaje postate pe Twitter şi pe site-ul BBC vorbesc despre refuzul egiptenilor ca alte ţări să intervină în politica internă a ţării lor. "Mulţi egipteni spun ca vor să-şi rezolve singuri problemele şi nu doresc ca cineva din afară să fie implicat”, spune un mesaj.

Mubarak, îndemnat de americani să se relaxeze la Sharm el Sheik sau în Germania
Sâmbătă, în a 12-a zi a protestelor, cotidianul american The New York Times a publicat, pe pagina sa de internet, un material despre negocierile pe care Administraţia Statelor Unite le poartă cu preşedintele Egiptului, Hosni Mubarak, încercând să-l determine să renunţe la funcţie. Americanii i-au sugerat să se retragă la reşedinţa sa din staţiunea Sharm el Sheik sau să meargă în Germania.

Potrivit ziarului, Administraţia Obama a încercat să discute cu "unii responsabili ai Armatei egiptene şi ai societăţii civile din Egipt” despre plecarea lui Mubarak.

În paralel, la Cairo s-au purtat negocieri între vicepreşedintele Omar Suleiman şi lideri ai Armatei privind limitarea puterii prezidenţiale, precum şi o posibilă plecare a preşedintelui din palatul său prezidenţial. NYTimes scrie că, deşi oficialii egipteni nu au abordat problema retragerii lui Mubarak din viaţa politică, există planuri conform cărora Suleiman ar urma să negocieze cu Opoziţia amendarea Constituţiei pentru a face cale liberă instaurării democraţiei. Preşedintele a declarat, în urmă cu câteva zile, că va renunţa la funcţie în septembrie, şi nu imediat deoarece ar arunca ţara în haos.

Obama, supărat că spionii lui nu l-au informat din timp despre situaţia din Orientul Mijlociu
Despre acest vid politic a vorbit sâmbătă şi cancelarul german, Angela Merkel, care a spus că organizarea unor eventuale alegeri anticipate în Egipt nu vor fi de ajutor. Merkel a făcut apel la egipteni să dea dovadă de răbdare şi, evocând perioada reunificării germane, a subliniat că schimbarea în Egipt "trebuie să fie organizată, paşnică”. "Nu se pot face schimbări într-o singură zi”, a continuat cancelarul într-o declaraţie susţinută la o conferinţă pe probleme de securitate, organizată la Munchen. "Schimbarea trebuie să fie organizată şi noi, Uniunea Europeană, aşa cum am spus şi vineri, la summitul UE, dorim să ajutăm această schimbare”, a mai spus Merkel.

La rândul său, secretarul american de Stat, Hillary Clinton, i-a avertizat sâmbătă pe egipteni că vor crea "haos şi furtună” în Orientul Mijlociu. Aflată la Munchen, la conferinţa de securitate, Clinton a vorbit despre riscurile pe care leimplică tranziţia spre democraţie: "Fără progresul către sisteme deschise şi responsabile, decalajul între popoare şi guvernele lor se va mări, iar instabilitatea se va agrava. În Orientul Mijlociu, trebuie să existe un progres evident şi real în direcţia unor sisteme transparente, oneste şi responsabile. În prezent, există unele ţări unde această tranziţie avansează rapid, în timp ce în altele va dura mai mult timp. Desigur, există riscuri ocazionate de tranziţia către democraţie. Acest lucru poate provoca haos şi instabilitate pe termen scurt sau chiar mai rău şi am observat asta în trecut, tranziţia poate genera o regresie către un regim autoritar. Situaţia actuală din Orientul Mijlociu pare perfectă pentru o furtună”.

Hillary Clinton a făcut aceste declaraţii după ce, vineri, preşedintele Barack Obama a adresat critici usturătoare agenţiilor americane de spionaj, care nu au fost capabile să analizeze protestele din Tunisia şi să prezică eventuale situaţii de criză, cum este cea din Egipt, informează surse citate de New York Times.

La Cairo, lupta pentru putere continuă
Liderii Opoziţiei egiptene insistă că nu vor negocia cu vicepreşedintele Suleiman până ce Mubarak nu va demisiona. Ei şi-au exprimat temerea că, dacă actualul sistem este păstrat, există riscul ca în fruntea Egiptului să fie numit, din nou, un preşedinte pe viaţă care să fie susţinut puternic de Armată, ca în cazul lui Mubarak. Analiştii sunt de părere că Suleiman ar fi omul cel mai potrivit să preia conducerea – "Realitatea din teren este că vicepreşedintele este cel care gestionează situaţia, iar noi vrem să legalizăm acest lucru. Dată fiind actuala situaţie, preşedintele nu mai poate face absolut nimic, nici în ţară, nici în străinătate, din cauza presiunii la care este supus”, a declarat, pentru New York Times, Wahid Abdel Neguid, director adjunct al Centrului pentru studii politice şi strategice Al Ahram. Presiuni în favoarea retragerii definitive a lui Mubarak vin şi din partea lui Nabil Fahmy, fost ambasador al Egiptului în SUA; Naguib Sawiris, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Egipt; Ahmed Kamal Aboul Magd, avocat influent; şi Ahmed Zewail, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie.

O soluţie de ieşire din această situaţie o caută şi vicepreşedintele Suleiman, împreună cu oamenii săi de încredere – Mohamed Tantawi, ministul Apărării, şi Ahmed Shafiq, prim-ministrul. Toţi trei au făcut carieră în Armată şi toţi trei îi sunt loiali lui Mubarak, spune Abdel Moneim Qattou, general în retragere, citat de NYTimes. Nici unul dintre ei nu-şi doreşte "să instige” Armata împotriva protestatrilor. "Ei vor să rezolve această situaţie fără vărsare de sânge, fără să rănească demnitatea Egiptului sau a lui Mubarak”, a adăugat Qattou. De altfel, vineri, premierul a anunţat, pentru prima dată la începutul protestelor, că Guvernul nu va face nici un efort pentru a evacua Piaţa Tahrir, permiţându-le manifestanţilor să rămănă pe loc pe termen nedefinit. Iar ministrul Apărării a fost primul oficial care s-a încumetat să coboare în stradă, în Piaţa Libertăţii, pentru a inspecta trupele staţionate în jurul Muzeului Egiptean al Antichităţilor. A fost un semn pentru susţinătorii lui Mubarak să nu mai recurgă la violenţe, comentează NYTimes. De altfel, mulţimea l-a salutat şi aplaudat, formând chiar un coridor de trecere pentru înaltul oficial.

Pe de altă parte, într-un interviu care urmează să fie publicat luni de săptămânalul german Der Spiegel, şeful Opoziţiei egiptene, Mohamed ElBaradei, a declarat că doreşte să discute cu Statul Major al Armatei organizarea "unei tranziţii fără vărsare de sânge”. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi fost şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), ElBaradei, care s-a întors recent în Egipt pentru a lua parte la protestele anti-Mubarak, a insistat asupra retragerii imediate de la putere a actualului preşedinte egiptean, aflat la conducere de aproximativ trei decenii.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, le-a sugerat egiptenilor să participe, cu toţii, la dialogul privind ieşirea din criză. "Egiptenii înşişi trebuie să ia o decizie privind acţiunile lor. Este evident că situaţia nu poate rămâne aşa cum este acum. Este nevoie de dialog. Acest dialog trebuie să includă toate forţele politice influente din Egipt”, a declarat Lavrov, aflat la Conferinţa de Securitate de la Munchen.