Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recentul război ruso-ucrainean al declaraţiilor s-a sfârşit la fel de brusc cum a început, iar preşedintele rus Dmitri Medvedev a avut, se pare, ultimul cuvânt: sâmbătă, în cadrul conferinţei de presă de la finalul vizitei cancelarului german Angela Merkel la Soci, Medvedev a declarat că nu vede perspective pentru o îmbunătăţire radicală a relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina, atât timp cât la Kiev vor rămâne actualii lideri. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, declaraţia lui Medvedev are legătură directă cu alegerile prezidenţiale ce urmează să aibă loc în ianuarie în Ucraina şi sugerează ca succesorul lui Viktor Iuşcenko să desfăşoare politica externă a statului ucrainean ţinând cont de părerile Kremlinului.
Cu toate acestea, istoricul relaţiilor ruso-ucrainene demonstrează că, atunci când obţin puterea, preşedinţii Ucrainei uită imediat de interesele Rusiei şi se ghidează exclusiv după interesele naţionale. Un exemplu elocvent ar fi, în opinia cotidianul rus, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, care vehiculase în alegeri lozinci proruse şi promisiuni de a conferi limbii ruse statutul de limbă de stat, dar care după victorie s-a dezis imediat de aceste promisiuni.
Dacă liderii de la Kremlin speră că Viktor Ianukovici, Iulia Timoşenko sau orice alt politician ucrainean va ţine minte, odată declarat învingător în alegeri, că Flota Rusă de la Marea Neagră trebuie lăsată în Crimeea şi după 2017, sistemul ucrainean de transport al gazului - trecut sub controlul Gazprom, iar limba rusă - readusă pe poziţiile pe care le avea în anii 1990, ei se înşeală amarnic. Indiferent de cine ar veni la putere la Kiev, cursul politic extern al Ucrainei va rămâne neschimbat: ţara va aspira să adere la Uniunea Europeană /UE/ şi, indiferent de ce ar afirma azi unii politicieni ucraineni, la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/.
Aceasta este particularitatea manevrelor naţionale ale politicii ucrainene în vremuri postsovietice, iar cel mai bun lucru pe care l-ar putea face Moscova în acest context este să accepte dreptul Kievului de a lua deciziile în mod independent, consideră Nezavisimaia Gazeta.
Poziţii identice cu cea a Kievului au adoptat şi alte ţări membre ale Comunităţii Statelor Independente /CSI/, chiar şi cele care, din anumite motive, nu se pronunţă azi pe marginea divergenţelor dintre Kiev şi Moscova, remarcă ziarul rus.
Nezavisimaia Gazeta aminteşte că în octombrie la Chişinău este programat să se desfăşoare summitul CSI, în timpul căruia se va discuta modul în care urmează să fie marcată aniversarea de 65 de ani de la Victoria asupra fascismului. Se plănuieşte ca anul 2010 să fie declarat în spaţiul CSI Anul veteranilor celui de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit lui Medvedev, Rusia intenţionează să sărbătorească acest eveniment sub deviza 'Am învins împreună!'. Ţinând cont de instabilitatea relaţiilor din cadrul CSI, cum sunt cele pe care Rusia le are nu doar cu Ucraina, ci şi cu Belarus, Uzbekistan sau Tadjikistan, şi de asemenea de posibilele schimbări pe axa Moscova-Chişinău în condiţiile schimbării puterii moldovene, se poate presupune că amintirea privind victoria în cel de-Al Doilea Război Mondial este într-adevăr singura care mai uneşte azi popoarele din CSI.
Potrivit Nezavisimaia Gazeta, Moscova s-ar putea pomeni în totală singurătate dacă nu-şi va revizui principiile pe baza cărora îşi construieşite în ultimul timp dialogul cu partenerii prioritari: principii de constrângere la înţelegere. În opinia ziarului rus, o asemenea revizuire nu este posibilă fără o schimbare de analiză şi fără o planificare de perspectivă a eforturilor diplomatice.
Sursa: Antena3
