Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grecii s-au intors duminica la urne pentru inca o runda de alegeri generale, dupa esecul de a forma un Guvern stabil, care sa poata scoate tara din criza dupa primul scrutin de la 6 mai. Votul, urmarit cu neliniste in toata Europa, dar si in afara acesteia, a fost unul cu valoare de test, considerat un referendum asupra monedei euro si in privinta viitorului tarii aflate in criza, comenteaza France Presse.
Grecia se afla pe marginea prapastiei: un PIB in scadere cu 6,5%, un somaj la nivel oficial de 22,6 procente, retrageri masive de depozite bancare din partea populatiei, de frica, si conturi publice care ar ramane pe zero la jumatatea lunii iulie.
Partidul de dreapta proeuropean Noua Democratie al lui Antonis Samaras devanseaza, potrivit primelor estimari, stanga radicala reprezentata de partidul Syriza, al lui Alexis Tsipras, care se opune planului de austeritate impus Greciei. Potrivit primelor estimari oficiale provenite de la Ministerul grec de Interne, Noua Democratie s-ar fi clasat in frunte, fiind in pozitia de a forma un Guvern de coalitie cu Partidul Socialist Pasok.
Calcule privind mandatele
Astfel, Noua Democratie ar fi obtinut 29,5% dintre voturi, ceea ce i-ar asigura 128 din totalul de 300 de mandate in Parlamentul grec, iar partidul stangii radicale Syriza ar fi obtinut 27,1% dintre voturi, adica 72 de mandate. Socialistii din Pasok se situeaza pe locul al treilea, cu 12,3% dintre voturi, echivalentul a 33 de mandate in Parlament, potrivit rezultatelor bazate pe numararea a 18% dintre buletinele de vot.
Analistii politici se temeau de un nou blocaj politic in aceasta tara, dupa cel inregistrat la precedentele alegeri, la 6 mai. Grecii Independenti si extrema-dreapta Chryssi Avghi (Zori de Aur) se invart in jurul a 6-7,5%, iar Stanga Democrata si Partidul Comunist au obtinut fiecare sub 7%, precizeaza cnn.com.
Zece zile pentru o decizie
Citește pe Antena3.ro
Constitutia tarii da zece zile partidelor castigatoare in alegeri sa cada de acord asupra unei formule guvernamentale, in lipsa careia electoratul este chemat din nou la urne. Daca s-ar intampla acest lucru, ar fi al treilea scrutin in incercarea gasirii unei formule guvernamentale, ceea ce ar duce la disperare partenerii occidentali ai Atenei.
Acest scenariu de blocaj s-a produs deja dupa scrutinul de la 6 mai, cand Noua Democratie si Syriza, respectiv primul si al doilea clasat, nu au reusit sa faca aliantele necesare formarii unui Cabinet stabil, spre marea disperare a europenilor si a creditorilor tarii.
Sosit pe a treia pozitie, Partidul Socialist Pasok ramane, totusi, bine clasat pentru a-si putea aduce o sustinere unei eventuale coalitii. Neo-nazistii din Chryssi Avghi (Zori de Aur) si-au pastrat scorul de la primul scrutin, iar liderul lor, Nikos Mihaloliakos, a declarat imediat dupa prezentarea sondajului:'Ati pierdut, vom continua sa va combatem', adresandu-se adversarilor sai in direct la postul de televiziune Skai. “De acum exista un partid nationalist cu baze solide pentru a lupta pentru o Grecie puternica, care sa faca fata imigratiei ilegale si amenintarii turce', a adaugat acesta, citat de AFP. Potrivit analistului Ilias Nikolakopoulos, Zori de Aur va ramane o forta politica si un nucleu dur, ai carui electori se identifica direct cu tezele partidului, ceea ce e lucru rar. Dupa parerea sa, partidul va avea circa 17 deputati.
Unul dintre liderii dreptei, Dora Bakoyannis, a revendicat victoria partidului sau proeuro, Noua Democratie, la legislativele cruciale de duminica, dar fara o majoritate absoluta. “Suntem primul partid, a venit momentul sa formam un Guvern de uniune nationala pentru a putea scoate tara din criza', a afirmat aceasta la posturile de televiziune. Ea reactiona la cald la anuntul privind primele sondaje la iesirea de la urne, care creditau Noua Democratie cu 29,5%, iar Syriza cu 27,!%, ceea ce, daca se confirma, ar putea permite formarea unui Guvern de coalitie cu socialistii proeuro.
Germania, flexibila
“Germania este gata sa discute despre amanarile necesare punerii in practica a reformelor in Grecia', a declarat ministrul de Externe german Guido Westerwelle, care a adaugat ca “nu pot exista schimbari substantiale la angajamentele Greciei in materie de reforme'. Pentru a justifica aceasta flexibilitate, el a subliniat ca Grecia a cunoscut “o paralizie politica in ultimele saptamani, din cauza alegerilor'. “Cetatenii obisnuiti nu trebuie sa fie victimele acestei paralizii, in special cei care au suferit deja din cauza masurilor drastice de reforma', a declarat Westerwelle.
France Presse subliniaza ca pana acum Berlinul a ramas inflexibil fata de programul de reforme negociat de Atena cu UE si FMI, in schimbul salvarii financiare, atat din punctul de vedere al continutului acestuia, cat si al amanarilor. “Suntem gata sa ne asumam o solidaritate in Europa. Dar ceea ce nu putem accepta este ca angajamentele incheiate sa fie considerate nule', a declarat ministrul.
Avertismente de la liderii lumii
Consecintele acestui scrutin care ar putea sa destabilizeze, prin contagiune, zona euro, vor fi cantarite la Summitul G20 de la Los Cabos, in sud-vestul Mexicului, la care vor lua parte luni si marti tarile bogate si puterile emergente. Liderii europeni, dar si presedintele american, Barack Obama, i-au avertizat in repetate randuri pe alegatorii greci asupra consecintelor votului lor. Rupand cu neutralitatea afisata anterior, cancelarul german Angela Merkel a apreciat sambata "important" ca grecii sa aleaga o majoritate care sa respecte angajamentele tarii in materie de austeritate. Inaintea alegerilor, un analist Fitch declara pentru Mediafax ca o eventuala iesire a Greciei din zona euro ar putea declansa in Romania "retrageri semnificative" de depozite de la subsidiarele bancilor elene, precum si un avans al creditelor neperformante, in cazul unei deprecieri prelungite si puternice a leului. Chiar daca in declin, cota de piata a bancilor elen in Romania este inca substantiala, iar Banca Nationala a Romaniei (BNR) va sustine, probabil, institutiile de credit daca apar dificultati privind lichiditatile, in timp ce o injectie directa de capital din partea statului este incerta.
