Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atacurile rușilor au distrus în ultimele săptămâni o treime din capacitatea energetică a Ucrainei, provocând pene masive de curent și, în egală măsură, o puternică îngrijorare generală față de modul cum vor reuși ucrainenii să treacă de iarna care bate la ușă.
Liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat în privința unor noi atacuri ale rușilor asupra infrastructurii energetice a țării, în timp ce primarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitori să fie pregătiți să părăsească temporar capitala, dacă principalul oraș al țării rămâne fără apă și energie electrică.
Mai mult, Kliciko l-a acuzat direct pe președintele Vladimir Putin de lansarea deliberată a atacurilor asupra infrastructurii civile. „Obiectivul lui este fie ca noi să murim, să înghețăm, fie să ne facă să ne părăsim țara, ca s-o ocupe el. Asta e ceea ce vrea agresorul!”, a tunat Kliciko, cu câteva zile în urmă.
Liniile electrice și centralele de încălzire au fost distruse de altfel de către ruși, sistematic, pe întreg teritoriul ucrainean, în special în sud și în est.
Cu cuțitul la os
În acest context, aproximativ 6,9 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul Ucrainei, trăind adesea în condiții foarte grele, estimează Reuters. Pe fondul penelor de curent și a frigului care se apropie, mulți dintre ei au început deja să părăsească țara.
Concomitent, Datele Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) arată că aproximativ 4,5 milioane de ucraineni sunt înregistrați în prezent în cadrul diferitelor scheme de protecție în Europa, mulți dintre ei în statele UE care se învecinează cu Ucraina - Slovacia, Polonia, Ungaria și România.
După o creștere inițială în urma invaziei Rusiei, din 24 februarie, numărul refugiaților care se îndreaptau spre vest, din Ucraina, scăzuse la sfârșitul primăverii. Până acum, în această toamnă, nu s-a înregistrat o creștere substanțială a numărului de refugiați, dar organizațiile umanitare susțin că există semne ale unor mișcări ample peste granițe și, din acest motiv, își intensifică pregătirile.
Slovacia și Ungaria, în alertă
În aceste condiții, planul de urgență al guvernului slovac prevede un posibil aflux de sute de mii de ucraineni în următoarele luni.
„Se simte o creștere a numărului de refugiați și este de așteptat acest lucru. În prezent, este vorba despre o creștere de 15%.”, afirmă Roman Dohovic, coordonator de ajutoare pentru orașul Kosice, din estul Slovaciei, citat de Reuters.
„Suntem chemați de persoane care stau deja în Kosice și caută cazare pentru membri de familie și cunoscuți aflați încă în Ucraina.”, mai precizează el.
Kosice a oferit cazare pentru aproximativ 60 de persoane, zilnic, în ultimele săptămâni, dar se pregătește să ridice această cifră la 1.000 de persoane în 48 de ore, dacă va fi nevoie.
Planul de contingență al Slovaciei estimează că până la 700.000 de persoane ar putea trece pe teritoriul său în decurs de trei luni, din cauza temperaturilor în scădere și a luptelor grele, care continuă în unele părți din estul și sudul Ucrainei.
„Un număr mare de persoane strămutate în interiorul Ucrainei sunt în prezent găzduite temporar în condiții neadecvate pentru iarnă. O nouă escaladare a conflictului reprezintă, de asemenea, un risc.”, se arată în plan.
Organizația caritabilă „Caritas Slovacia” a anunțat că are suficiente corturi și saci de dormit din iarna trecută, dar a observat o scădere a contribuțiilor publice și nu are suficiente rezerve de alimente în stoc.
Semne ale unui aflux crescut de refugiați ucraineni se pot observa și în Ungaria. Zsofia Dobis-Lucski, purtător de cuvânt al „Hungarian Reformed Church Aid”, un ONG care lucrează la graniță, declară că numărul sosirilor zilnice la gara Zahony, aflată în apropiere de graniță, a crescut de zece ori, ajungând la aproximativ 500 de persoane, de când s-au intensificat bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene.
Această cifră este încă sub cele 1.000 de persoane pe zi înregistrate în primăvară, dar se așteaptă ca penuria de energie electrică din Ucraina să crească numărul de sosiri în următoarele săptămâni.
Îngrijorare în Cehia
Ministrul ceh de Interne, Vit Rakusan, a declarat, săptămâna trecută, după o vizită la Kiev, că aproximativ o cincime dintre refugiații care s-au înregistrat pentru a rămâne în Europa s-au întors în Ucraina, iar unii dintre aceștia s-ar putea întoarce din cauza condițiilor aspre de iarnă.
Republica Cehă nu se învecinează cu Ucraina, dar a fost o destinație populară pentru refugiați, acordând permisiunea temporară de ședere pentru aproximativ 457.000 de persoane.
„Orice depășire a unei jumătăți de milion de sosiri va pune la grea încercare sistemele de sănătate și de educație, dar mai ales capacitatea de a oferi cazare decentă.”, a spus Rakusan. „Nu va fi posibil să se construiască corturi improvizate în timpul iernii.”, a mai avertizat el.
Liniște aparentă în Polonia
Orașul Przemysl, din estul Poloniei, cea mai aglomerată poartă de intrare pentru refugiați de la invazia rusă, a fost în mare parte liniștit, doar câteva zeci de persoane fiind în prezent cazate la centrul de primire local, o fracțiune din cele 4.000 de persoane înregistrate în primăvară, scrie Reuters.
„Trebuie să ne pregătim pentru iarnă. Am anticipat de mult timp că ar putea fi dificilă și trebuie să fim pregătiți pentru un nou val de refugiați.”, afirmă Witold Wolczyk, de la Primăria din Przemysl, citat de aceeași sursă. „Ne aprovizionăm în mod constant cu produse de igienă și alimente.”, mai spune el.
La sfârșitul lunii trecute însă, Ministerul de Interne de la Varșovia anunțase că, de anul viitor, refugiaţii ucraineni care trăiesc în centrele de primire din Polonia vor trebui să achite o parte din costurile întreţinerii lor. Excepţii de la această regulă se aplică minorilor, femeilor însărcinate, pensionarilor şi persoanelor fără venituri.
Începând din 1 februarie 2023, ucrainenii care rămân în Polonia mai mult de 120 de zile vor trebui să plătească iniţial 50% din costurile întreţinerii, ajungând până la un maximum de 9 euro pe zi. De la 1 mai 2023, refugiaţii care se află de mai bine de 180 de zile în Polonia vor acoperi 75% din costurile şederii lor, cu un maxim de 13 euro pe zi.
În medie, cheltuielile cu cazarea şi hrănirea refugiaţilor sunt de circa 15,5 euro pe zi de persoană, a declarat şeful Departamentului de Gestionare a Crizelor, din cadrul primăriei oraşului Kalisz, citat de EFE.
La rândul său, într-un interviu televizat, viceministrul de Interne, Pawel Bossernaker, a justificat decizia prin faptul că nu este posibilă „finanţarea şederii refugiaţilor pe perioadă nedeterminată'”.
În Polonia trăiesc în adăposturi de primire finanţate de stat circa 85.000 de refugiaţi proveniţi din Ucraina, în marea lor majoritate femei, minori şi pensionari.
În Cracovia, unul dintre marile oraşe poloneze care au găzduit un număr impresionant de refugiaţi de la începerea războiului din Ucraina, există patru centre de ajutor şi primire pentru ucraineni care adăpostesc în comun circa 1.000 de persoane.
Una dintre voluntarele care lucrează în unul din aceste puncte a declarat pentru EFE că, din cele 150 de persoane care trăiesc în centrul în care îşi desfăşoară ea activitatea, „doar patru sau cinci” au un loc de muncă.
Ministrul polonez de Interne, Mariusz Kaminski, a declarat luna trecută că Varşovia este beneficiara a aproape jumătate din cele 400 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană i-a alocat până în prezent pentru primirea refugiaţilor proveniţi din Ucraina.
Din februarie, atunci când a început invazia rusă în Ucraina, au sosit în Polonia peste 7 milioane de refugiaţi din această ţară, din care se estimează că aproximativ un milion şi jumătate se află şi acum pe teritoriul polonez.
Pregătiri și în România
Autoritățile române, „UNHCR România”, precum și organizația „Salvați Copiii România” au precizat pentru „Europa Liberă” că numărul refugiaților ucraineni încă nu a crescut simțitor în ultimele zile, dar, în cazul unui aflux masiv, se vor găsi resurse pentru acordarea de ajutor.
De la începutul războiului și până în prezent, aproximativ 2.166.308 ucraineni au intrat în România dinspre Ucraina și Moldova, în timp ce 1.149.964 au decis să se întoarcă la ei în țară.
O parte semnificativă dintre ei și-a continuat călătoria înspre Vest. În acest moment, UNHCR estimează că au mai rămas puțin peste 87.000 de ucraineni în România.
Potrivit Institutului Kiel, România a oferit de la începutul războiului din Ucraina ajutoare financiare în valoare de 7 milioane de euro.
