Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Invazia lui Putin în Ucraina s-a întors împotriva liderului de la Kremlin ca un bumerang, pe mai multe fronturi. Una dintre cele mai grave consecințe pentru președintele rus este aderarea Finlandei la Alianța Nord-Atlantică și, foarte probabil, viitoarea acceptare a Suediei în aceeași organizație.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a bulversat peisajul de securitate al Europei și a determinat Finlanda - și vecina sa Suedia - să renunțe la deceniile în care au adoptat o politică de nealiniere.
La puțin timp după izbucnirea ostilităților pe frontul ucrainean, oficialitățile de la Stockholm și Helsinki și-au exprimat dorința de a fi primite în cadrul blocului militar transatlantic. Invocând diferite motive, Turcia și Ungaria, membri ai NATO ai căror lideri sunt apropiați de președintele rus, au tergiversat luni de zile solicitarea finlandezilor și au blocat-o pe cea a Suediei.
În cele din urmă, la presiunile aliaților occidentali, parlamentul turc a votat, săptămâna trecută, în favoarea aderării Finlandei, menținând însă suspansul în privința suedezilor. Finalizarea ratificării în mai puțin de un an face ca acceptarea finlandezilor să fie cel mai rapid proces de aderare din istoria recentă a alianței.
Începând de ieri, Finlanda a devenit cel de-al 31-lea stat membru al NATO, iar steagul acestei țări a fost ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei, în Bruxelles. La ceremonie, considerată de toți cei prezenți un moment istoric, au participat, între alții, președintele finlandez, Sauli Niinistö, și ministrul său de Externe, Pekka Haavisto, șeful diplomației americane, Antony Blinken, și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
„Asistăm la un moment istoric pentru noi.”, a declarat Haavisto, care a fost completat de Stoltenberg: „Această aderare este bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică și pentru NATO în ansamblu!”.
Apoi, steagul alb-albastru al țării a fost arborat alături de cele ale noilor săi aliați, între cele ale Estoniei și Franței, în fața sediului de la Bruxelles. „Aceasta este cu adevărat o zi istorică. Este o zi mare pentru alianță!”, a precizat șeful NATO.
Aruncați de Moscova în brațele inamicului
Aderarea la NATO plasează Finlanda sub incidența articolului cinci al alianței, angajamentul de apărare colectivă potrivit căruia un atac asupra unui membru este considerat „un atac împotriva tuturor”.
Aceasta a fost, de altfel, garanția de care liderii finlandezi au decis că au nevoie, în timp ce vedeau cum trupele rusești devastatează Ucraina.
„Președintele Putin a intrat în război împotriva Ucrainei cu scopul clar de a avea parte de mai puțin NATO.”, a declarat Stoltenberg. „El obține însă exact opusul!”, a adăugat el.
Invadată de gigantul său vecin, Uniunea Sovietică, în 1939, Finlanda - care are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia - a rămas în afara NATO pe toată durata Războiului Rece.
Timp de decenii, guvernele de la Helsinki au dat de înțeles că singurul motiv pentru care Finlanda nu a aderat la NATO a fost doar pragmatismul ideologic.
„Securitatea finlandeză s-a bazat întotdeauna pe două concepte: în primul rând, geografia și istoria și, în al doilea rând, idealismul și realismul.”, preciza, cu câteva luni în urmă, Alexander Stubb, fost prim-ministru al Finlandei.
„Într-o lume ideală, vrem să cooperăm cu Rusia, de care nu putem scăpa, deoarece este vecinul nostru geografic. Știm însă, de asemenea, din istorie, că marea amenințare realistă la adresa securității noastre naționale este tot Rusia. De-a lungul timpului, faptul că Rusia este dispusă să creeze un haos și mai mare în regiunea noastră a devenit tot mai clar, așa încât aderarea la NATO a devenit opțiunea pragmatică”, mai preciza Stubb.
Din punct de vedere istoric, Finlanda a jonglat simultan cu toate aceste realități concurente. Autoritățile de la Helsinki au respectat preocupările de securitate ale Rusiei și, în același timp, au menținut cheltuieli ridicate pentru apărare și o armată permanentă, compatibilă cu NATO.
„Întotdeauna, ideea că o țară occidentală ar invada Rusia a fost o nebunie, dar am încercat să minimalizăm aceste îngrijorări ale rușilor prin stimularea comerțului și prin cooperare în alte domenii.”, explica, recent, Charly Salonius-Pasternak, analist în domeniul securității globale la Institutul finlandez pentru Afaceri Internaționale.
Pe lângă adoptarea de politici precum recrutarea obligatorie și cheltuielile ridicate pentru apărare, liderii finlandezi au transmis însă în mod constant publicului ideea că modul de viață idealist al Finlandei trebuie menținut cu orice preț.
„Ideologia implicită a Finlandei a fost una de supraviețuire. În ultimii 100 de ani, am devenit o țară puternică, suverană, cu standarde de viață ridicate. A trebuit să sacrificăm terenuri pentru a menține pacea”, mai spunea Salonius-Pasternak. „Prin urmare, este de o importanță vitală ca modul nostru de viață să supraviețuiască, fie prin diplomație pragmatică, fie prin adoptarea unei poziții mai dure împotriva celei mai mari amenințări ale noastre!”, adăuga analistul finlandez.
Implicații devastatoare pentru ruși
Acum, apartenența Finlandei la NATO aduce o armată puternică în cadrul alianței, cu un efectiv militar de 280.000 de oameni și unul dintre cele mai mari arsenale de artilerie din Europa.
Armata finlandeză a folosit în ultimii zeci de ani echipamente achiziționate din SUA, compatibile cu aliații NATO, adică se poate alătura imediat, cu ușurință, misiunilor derulate de blocul militar transatlantic, dacă ar decide să facă acest lucru.
Mai mult, poziția Finlandei consolidează și extinde apărarea NATO în nordul Europei, pe o graniță care se întinde de la vulnerabilele state baltice până la Arctica, o zonă tot mai importantă din punct de vedere geopolitic, datorită resurselor sale naturale, locației strategice, precum și a numeroaselor revendicări teritoriale, inclusiv din partea rușilor, finlandezilor și americanilor.
De altfel, până în prezent, Rusia împărțea aproximativ 1.220 de kilometri de frontieră terestră cu cinci membri NATO. De acum înainte, prin alăturarea Finlandei, granița dintre ruși și organizația militară condusă de SUA se dublează.
Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, el și-a exprimat clar nemulțumirea față de faptul că NATO s-a apropiat prea mult de Rusia și a cerut retragerea blocului militar transatlantic pe granițele sale din anii ’90.
Aderarea Finlandei nu înseamnă pentru ruși doar dublarea frontierei comune cu NATO. Intrarea statului nordic în alianța occidentală extinde periculos coaliția internațională contra Kremlinului, creată după invadarea Ucrainei.
Războiul declanșat de Moscova aruncă țări nealiniate, care până mai ieri se străduiau să nu supere Rusia, direct în brațele blocului militar transatlantic, dând peste cap calculele inițiale ale lui Putin. State cândva neutre oferă acum Ucrainei finanțare și arme, considerându-l pe liderul rus un paria internațional, cu tot mai puțini aliați de partea sa.
Mai mult, aderarea Finlandei atrage spre blocul transatlantic, ca un magnet, Suedia, un alt stat până mai ieri neutru. Ambele țări au fost, oficial, nealiniate din punct de vedere militar, dar au devenit partenere ale NATO, participând la exerciții și făcând schimb de informații, după ce au renunțat la poziția lor anterioară de strictă neutralitate, atunci când au aderat la UE, în 1995.
Legați de mâini și de picioare, rușii amenință
În februarie 2022, Putin invoca amenințarea extinderii NATO în Ucraina ca fiind unul dintre principale motive pentru care a lansat războiul. În scurt timp, liderul rus s-a trezit că oficialitățile de la Helsinki și Stockholm cer aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
La început, Kremlinul a părut să minimalizeze semnificația avansării frontierei NATO pentru a atinge o nouă porțiune din granița de nord-vest a Rusiei, prin cooptarea Finlandei și, eventual, a Suediei la blocul militar occidental.
Ulterior, Moscova a amenințat cu consolidarea forțelor sale de ripostă în Nord, intensificându-și retorica diplomatică în ultimele săptămâni. Oficialii ruși au descris Finlanda și Suedia drept „ținte legitime”, în cazul în care se vor alătura NATO.
Putin a anunțat, de asemenea, că intenționează să desfășoare arme nucleare tactice în Belarus.
Ieri, Kremlinul a anunțat că nu va lăsa fără răspuns aderarea Finlandei la NATO, promiţând „contramăsuri” şi calificând extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept „o atingere la securitatea” Rusiei.
„Aceasta este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale ruse!”, a tunat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
„Situația ne constrânge să adoptăm contramăsuri” pentru a ne asigura securitatea, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO „va exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va „desfăşura infrastructura” în apropierea frontierei ruse.
„Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de asta. Armata noastră va reacţiona în timp util.”, a mai spus Peskov, indicând că vor fi măsuri menite să asigure securitatea Rusiei la nivel „tactic şi strategic”. Referindu-se apoi la natura acestor măsuri, Peskov s-a limitat să spună că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.
Cazul Finlandei diferă mult de aspiraţiile Ucrainei de a adera la blocul euroatlantic, a mai precizat Peskov. „Situaţia cu Finlanda este radical diferită față de cea cu Ucraina.”, a subliniat el.
„Finlanda nu a devenit niciodată anti-Rusia şi noi nu am avut nicio dispută” cu această țară, a afirmat Peskov. Aderarea sa la NATO „nu va putea decât să afecteze natura relaţiilor noastre”, deoarece alianța occidentală „este o organizaţie neprietenoasă, ostilă în mai multe privinţe faţă de Rusia”, a adăugat el.
Ministrul-adjunct de Externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko, a declarat, luni, că Moscova va răspunde la aderarea Finlandei la NATO prin consolidarea potenţialului său militar la graniţa sa de vest şi nord-vest.
În acelaşi timp, Gruşko a adăugat că, „în cazul în care forţe şi mijloace ale altor ţări NATO vor fi desfăşurate în Finlanda”, vor fi luate „măsuri suplimentare” pentru a se asigura securitatea militară a Rusiei.
La rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat, marţi, că aderarea Finlandei la NATO, în calitate de cel de-al 31-lea membru, şi intensificarea activităţilor organizației occidentale în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului creează riscul unei extinderi majore a conflictului în Ucraina.
„NATO pune în aplicare un ansamblu de măsuri pentru a spori pregătirea de luptă a Forţelor armate comune, îşi intensifică antrenamentele de luptă şi activităţile de recunoaştere în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului!”, a afirmat Şoigu în faţa conducerii forţelor armate ruse.
„Desigur, toate acestea creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, dar nu vor afecta rezultatul operaţiunii speciale!”, a adăugat el, referindu-se la campania militară rusă în Ucraina.
