Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Kremlinul accelerează ofensiva contra libertății online, consolidând un internet tot mai izolat și controlat de stat. Lansarea unei aplicații de mesagerie, aprobată oficial de către Moscova, alimentează îngrijorarea generală că Rusia s-ar putea pregăti să interzică platforme populare precum WhatsApp și Telegram.
Săptămâna trecută, președintele Vladimir Putin a semnat noi legi ce vizează direct modalitățile de evitare a restricțiilor online, interzicând metodele prin care rușii reușeau până acum să acceseze aplicații străine sau conținut cenzurat.
În același timp, autoritățile continuă să restricționeze funcționarea unor servicii oferite de companii americane, precum YouTube, folosite de ani de zile de utilizatorii ruși.
În paralel, Kremlinul dezvoltă o alternativă „made in Russia” la tehnologia occidentală: un ecosistem digital, ușor de supravegheat și de cenzurat. Printre cele mai recente măsuri se numără introducerea aplicației de mesagerie MAX, aprobată de către Kremlin, care va fi preinstalată în mod obligatoriu pe toate telefoanele vândute în Rusia, începând de luna viitoare.
Potrivit experților, scopul este migrarea populației dinspre un internet deschis, dominat de tehnologie occidentală, către o rețea închisă, în care software-ul folosit este controlat de autorități.
„Scopul este controlul absolut”, susține Anastasiia Kruope, cercetătoare la „Human Rights Watch” și autoarea unui raport recent privind declinul libertății pe internet în Rusia.
Kremlinul vizează nu doar informația accesibilă online, ci și infrastructura - fluxul de date și rutele de acces, astfel încât internetul rusesc să poată funcționa izolat și să fie activat sau dezactivat la comandă, mai spune Kruope, citată de publicația „The New York Times”.
Deși capacitățile tehnice ale statului nu sunt încă la nivelul dorit, acestea se îmbunătățesc rapid.
„Nu sunt perfecte (...), dar devin tot mai bune - iar asta ar trebui să ne dea de gândit”, avertizează cercetătoarea.
De la internet liber, la închisoare digitală
Spre deosebire de China, unde controlul online a existat încă de la începuturile internetului, Rusia s-a mândrit mult timp cu unul dintre cele mai deschise și libertine spații digitale din lume. Milioane de ruși au folosit fără restricții platformele occidentale, au publicat știri critice și și-au exprimat opiniile liber, în mediul online.
Această libertate a început însă să fie percepută de Kremlin drept o amenințare, mai ales odată cu ascensiunea opozantului Aleksei Navalnîi, care a murit anul trecut într-o închisoare rusească.
Anchetele sale despre corupția din cercul apropiat al lui Vladimir Putin, publicate inițial pe bloguri LiveJournal și, ulterior, în videoclipuri virale pe YouTube, i-au adus milioane de urmăritori și, implicit, capacitatea de a mobiliza proteste de masă.
Încă din primul deceniu al regimului Putin, autoritățile ruse conturau ideea unui „internet suveran” - o rețea națională cât mai ruptă de restul lumii și scutită de influența companiilor tech străine, care nu răspundeau de fiecare dată la comenzile Kremlinului.
Invaz̦ia asupra Ucrainei, lansată de Putin în 2022, a fost momentul de cotitură, care a permis accelerarea acestui plan.
Chiar înainte de război, statul a preluat indirect controlul asupra rețelei VKontakte (VK), cea mai mare platformă socială din Rusia, transformând-o într-un vehicul de promovare a alternativelor locale la tehnologia occidentală.
La conducerea companiei a fost numit fiul lui Serghei Kirienko, adjunctul-șef al administrației prezidențiale și unul dintre cei mai influenți oameni din anturajul lui Putin.
Kremlinul a interzis complet rețelele Facebook, Instagram și Twitter, iar măsurile adoptate au dus la restrângerea funcționalităților TikTok pe teritoriul rus. Concomitent, au fost votate legi dure, care limitează drastic libertatea de exprimare, atât în stradă, cât și în spațiul digital.
Anul trecut, după ce a lansat un serviciu video integrat în VK, Rusia a început să încetinească deliberat funcționarea YouTube, în încercarea de a direcționa utilizatorii spre alternativa internă. Tentativa a avut însă rezultate modeste.
Acum, odată cu lansarea aplicației MAX, aprobată oficial de stat, autoritățile par să pregătească terenul pentru o nouă ofensivă: eliminarea aplicațiilor de mesagerie occidentale, în special WhatsApp, deținută de Meta și folosită lunar de aproape 100 de milioane de ruși. Nici Telegram - deși creată de un rus - nu pare să fie complet în afara pericolului.
WhatsApp, cu un picior în afara Rusiei. Telegram, pe lista neagră
Semnalele în privința unei posibile interziceri a aplicațiilor occidentale de mesagerie devin tot mai explicite.
Luna trecută, Anton Gorelkin, vicepreședintele comisiei pentru IT din Duma de Stat, declara că WhatsApp ar trebui „să se pregătească să părăsească piața rusă”. Potrivit acestuia, aplicația va fi înlocuită treptat de MAX, platforma aprobată de autorități.
În cadrul unui forum economic desfășurat în iunie, Gorelkin a menționat și Telegram, aplicație fondată de antreprenorul rus Pavel Durov, cu sediul actual în Emiratele Arabe Unite, pe care a numit-o „o entitate care îngrijorează statul”.
Deși a precizat că Telegram nu va fi interzisă, declarațiile sale au amplificat temerile că libertatea digitală rămasă în Rusia este pe cale să dispară complet.
„Îmi este foarte teamă că și alte mijloace de comunicare vor fi blocate în curând!”, avertizează Mihail Klimarev, directorul „Internet Protection Society”, o organizație rusă pentru drepturi digitale, aflată în exil.
Telegram are o importanță majoră pentru utilizatorii ruși: dincolo de mesagerie, aplicația oferă acces la conținut publicat de jurnaliști, activiști și artiști exilați, prin intermediul canalelor dedicate. Paradoxal, Kremlinul însuși folosește Telegram ca unealtă de propagandă, ceea ce, spun analiștii, i-ar putea asigura o supraviețuire temporară.
Totuși, dacă și această platformă ar fi blocată, impactul asupra spațiului digital ar fi devastator. „Rusia se va transforma în Mordor!”, afirmă Klimarev, referindu-se la tărâmul întunecat, condus de forțele răului, în cărțile lui J.R.R. Tolkien.
Aplicație pentru control total
Prin lansarea aplicației MAX, autoritățile ruse urmăresc să creeze propriul echivalent al WeChat - platforma omniprezentă în China, care, în pofida cenzurii și supravegherii permanente, a devenit indispensabilă pentru sute de milioane de utilizatori.
WeChat nu este doar o aplicație de mesagerie: utilizatorii chinezi o folosesc pentru a plăti facturi, a comanda bilete de tren, a face cumpărături, a aplica pentru certificate de căsătorie și, în unele regiuni, chiar pentru divorț. Modelul este clar, iar Moscova încearcă să-l copieze la scara de unu la unu.
O lege recentă obligă toate instituțiile statului să ofere servicii publice prin intermediul MAX. Funcționarii, indiferent de nivel, sunt îndemnați să instaleze aplicația. În unele regiuni, autoritățile locale au început deja testele în școli, sugerând că profesorii vor fi obligați să comunice cu elevii și părinții exclusiv prin această platformă.
„Trebuie să o integrezi atât de profund în viața cotidiană, încât să devină imposibil de evitat”, explică Philipp Dietrich, analist la Consiliul German pentru Relații Externe.
„Scopul? Exact același ca în cazul WeChat: cu cât statul poate colecta mai multe informații despre cetățeni, cu atât mai bine!”, spune Dietrich.
Succesul MAX va depinde în mare măsură de funcționalitatea aplicației. Deocamdată, începutul a fost stângaci. Utilizatorii ruși au ironizat lansarea prin meme virale, iar o cântăreață - influencer cu 5,3 milioane de urmăritori pe Instagram, platformă interzisă în Rusia - a fost ridiculizată după ce a promovat MAX, lăudându-i „semnalul bun, chiar și în parcările subterane”.
Mihail Klimarev, șeful organizației „Internet Protection Society”, aflată tot în exil, reamintește că Rusia a mai încercat anterior să-și impună, fără succes, propriile aplicații de mesagerie. În opinia sa, rușii, conștienți de supravegherea permanentă, nu vor vorbi sau nu vor scrie liber pe MAX.
Atac și la VPN
Dacă WhatsApp și Telegram vor fi totuși interzise, mulți vor încerca să le acceseze în continuare prin rețele virtuale private (VPN), care redirecționează traficul online, ocolind cenzura. Chiar și acum, mulți ruși folosesc YouTube, Instagram și Facebook cu ajutorul VPN-urilor, deși blocajele au redus semnificativ traficul către aceste platforme.
Deși VPN-urile nu sunt interzise explicit în Rusia, autoritățile intensifică eforturile pentru a le bloca. Potrivit „Human Rights Watch”, până la sfârșitul anului trecut, aproape 200 de astfel de servicii fuseseră deja restricționate. Între timp, continuă și presiunile asupra companiilor străine, precum Apple, pentru a elimina aplicațiile VPN din magazinele digitale.
Totodată, Kremlinul explorează metode mai sofisticate pentru a detecta și bloca traficul VPN direct în infrastructura internetului rusesc - semn clar că jocul de-a șoarecele și pisica dintre autorități și utilizatorii conectați la lumea liberă este departe de a se încheia.
Săptămâna trecută, președintele Vladimir Putin a semnat o nouă lege care interzice publicitatea pentru serviciile VPN, îngreunând accesul rușilor la informații despre rețelele virtuale disponibile, în condițiile în care cele vechi sunt constant blocate.
Un alt set de reguli prevede că folosirea unui VPN pentru a comite o infracțiune devine „circumstanță agravantă”, ceea ce poate duce la amenzi mai mari și pedepse cu închisoarea.
Tot săptămâna trecută, Kremlinul a adoptat o lege cu un spectru și mai larg: căutarea de conținut „extremist” online devine, în sine, infracțiune. În Rusia, videoclipurile realizate de grupul anticorupție al lui Aleksei Navalnîi - declarat „extremist” - intră în această categorie.
Chiar și fără o interdicție directă asupra Telegram, autoritățile ruse reușesc să reducă drastic conținutul critic disponibil pe platformă.
Igor Ghirkin, un ultranaționalist cu audiență masivă pe Telegram, care a criticat deschis armata rusă, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru „extremism”. Verdictul a avut un efect de descurajare asupra altor influenceri pro-război, care anterior comentau liber acțiunile Kremlinului.
În ultimele zile, autoritățile l-au arestat și pe administratorul canalului de Telegram Baza, cunoscut pentru publicarea de filmări cu descinderi ale forțelor de ordine. Acesta este acuzat că ar fi plătit oficiali ruși pentru a obține informații exclusive.
Potrivit jurnalistului Andrei Zaharov, autorul unei cărți recente despre internetul rusesc, strategia Kremlinului s-a schimbat fundamental în contextul războiului. Dacă înainte se încerca forțarea giganților tech să coopereze prin amenzi și presiuni, acum direcția este alta.
„Noua tactică e simplă: blochează, distruge și oferă o alternativă”, spune Zaharov. Totuși, adaugă el, corupția și incompetența sistemică subminează deseori aplicarea acestor planuri. „MAX este doar continuarea acestui scenariu”, remarcă el.
Citește pe Antena3.ro
