Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SUA îşi modifică programul de apărare antirachetă şi renunţă la faza a patra, iar Rusia încearcă să înţeleagă ce anume ascunde acest anunţ. “Statele Unite ar trebui să explice Rusiei ce schimbări a făcut în programul lor de apărare antirachetă din Europa, înainte ca Moscova să poată trage propriile concluzii în legătură cu schimbările”, a declarat un oficial din cadrul Ministerului rus al Apărării, citat de Ria Novosti.
“Declaraţia făcută de SUA are nevoie de o explicaţie serioasă. Trebuie să purtăm negocieri pentru a înţelege la ce se referă această declaraţie, la ce anume au decis SUA să renunţe şi ce anume implementează în cele din urmă”, a declarat Serghei Koşelev, şeful departamentului de Cooperare Militară din respectivul minister.
Anunţul Washingtonului
Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat vineri într-o conferinţă de presă că SUA îşi modifică programul de apărare antirachetă şi renunţă la faza a patra, care presupunea amplarea unor interceptori antirachetă de tip avansat. Hagel a spus că tăierile bugetare aprobate de Congresul american ar fi dus la întârzierea Fazei a patra a scutului până în 2022, iar Pentagonul a decis amplasarea pe teritoriul SUA a interceptorilor ce ar fi trebuit amplasaţi în Polonia. Conform noului plan, 14 interceptori vor fi amplasaţi în Alaska, pentru a face faţă ameninţărilor nord-coreene. În Europa, unde este destinat contracarării unor eventuale tiruri venite dinspre Iran, programul vizează desfăşurarea până în 2018 a 24 de rachete interceptoare SM3-IIA în România şi Polonia.
Comentând pe aceeaşi temă, vicepremierul Serghei Riabkov a declarat, luni, într-un interviu pentru Kommersant, că “nu este vorba despre nicio concesie făcută Rusiei, acesta afirmând că nu vede nicio legătură între declaraţiile Pentagonului privind restructurarea scutului şi obiecţiile ridicate până acum de Rusia.
Lansat în 2010, proiectul scutului antirachetă al NATO, care se bazează în mod special pe o tehnologie americană, vizează desfăşurarea progresivă de interceptori de rachete şi de radare puternice în Estul Europei şi în Turcia. SUA şi NATO susţin că acest sistem nu vizează Rusia, ci o ameninţare venind dinspre Orientul Mijlociu, în special Iran. Moscova consideră scutul ca pe o ameninţare pentru securitatea sa şi cere să fie asociată acestui sistem sau să primească garanţii că acesta nu-i vizează capacitatea de apărare.
NATO nu vede vreun impact asupra Europei
Pentru NATO, decizia americană de restructurare a programului scutului antirachetă nu va avea niciun impact asupra protejării Europei, după cum a afirmat secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, potrivit AFP.
“Chiar dacă ultima dintre cele patru faze ale programului este abandonată, va rămâne exact aceeaşi acoperire a Europei ca în planul iniţial”, a spus Rasmussen. El a afirmat că schimbările anunţate de Washington nu au nicio legătură cu Rusia. “Noi am invitat Rusia să coopereze la apărarea antirachetă. Această invitaţie este încă valabilă”, a precizat Rasmussen, repetând că scutul antirachetă nu este îndreptat în direcţia Moscovei. “Suntem sinceri în privind cooperării noastre cu Rusia în legătură cu acest dosar”, a spus secretarul general al NATO. El a declarat că s-ar putea duce la Moscova, la o dată care nu a fost stabilită, la invitaţia autorităţilor ruse.
Ce se ascunde în spatele vorbelor
Pentru Vocea Rusiei, decizia americană încalcă o serie de promisiuni făcute anterior Guvernului polonez. “Pentru a preveni declanşarea panicii în rândul regimurilor filoamericane din Europa de Est, diplomaţia americană a început să producă pe bandă rulantă comunicate de presă în care se stipulează continuitatea angajamentelor americane în regiune. Evident, oficialii americani nu vor recunoaşte niciodată că renunţarea graduală la amplasarea scutului antirachetă în Europa face parte dintr-un aranjament bilateral dintre Rusia şi SUA, dar, atât în plan intern, cât şi internaţional, aproape nimeni nu se îndoieşte de acest lucru”.
Scuze
“Promisiunile americane de a demara şi finaliza construcţia elementelor scutului antirachetă de la Deveselu sunt la fel de ferme precum şi angajamentele asumate faţă de Polonia în privinţa amplasării rachetelor de intercepţie în cadrul “fazei 4” la care s-a renunţat la sfârşitul săptămânii trecute. Scuza găsită de Washington pentru a-şi trăda aliaţii din Europa de Est este una banală şi total lipsită de eleganţă.(...) Americanii justifică necesitatea renunţării la elemente ale scutului european prin faptul că nu au bani pentru a finanţa atât scutul european cât şi elementele de protecţie antibalistică amplasate în SUA. Este pentru prima dată când se invocă considerente de ordin economic în problema scutului antirachetă. Dacă s-a putut renunţa la “faza 4” a scutului din cauza necesităţii de a economisi bani, înseamnă că se va putea renunţa şi la restul elementelor pe măsură ce apar alte pretexte sau sunt îndeplinite angajamentele reciproce a trocului ruso-american în această privinţă”, opinează jurnaliştii de la Vocea Rusiei.
Talismanul magic
“Elementele scutului antirachetă din România au devenit pentru clasa politică de la Bucureşti un fel de talisman magic care le garantează invulnerabilitatea în plan extern. Această invulnerabilitate este o iluzie, fapt deja demonstrat, dar care urmează să devină evident în perioada următoare. Elementele scutului din România nu vor fi nici finalizate şi nici nu vor deveni funcţionale vreodată. Varşovia deja a înţeles acest lucru şi ministrul polonez al Apărării se află în vizită la Tokyo pentru a încerca să cumpere complexe antirachetă japoneze în speranţa de a găsi o altă metodă de protecţie de rachetele ruseşti de tip Iskander. Probabil, Guvernul polon a ajuns la concluzia că amplasarea scutului antirachetă în Europa de Est a fost doar o cacealma americană, ba mai mult, nici aşa-zisa protecţie a NATO nu este decât o iluzie în condiţiile retragerii americane din Europa de Est”, adaugă Vocea Rusiei, care se întreabă cât va mai rezista iluzia la Bucureşti.
