Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi au obţinut cele mai multe voturi, comuniştii au fost înfrânţi în alegerile parlamentare anticipate de miercuri din Republica Moldova. Partidele de orientare democratică au obţinut 53 de mandate în viitorul Parlament, iar comuniştii, 48 din totalul de 101 fotolii parlamentare. Alegerea de Legislativ a noului şef al statului rămâne, deocamdată, incertă, pentru aceasta fiind necesare 61 de voturi.
Rezultatele alegerilor legislative din Republica Moldova arată astfel: Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) a primit 45,1% din totalul voturilor exprimate, Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) - 16,4%, Partidul Liberal (PL) - 14,4%, Partidul Democrat din Moldova (PDM) - 12,6%, iar Alianţa Moldova Noastră (AMN) - 7,4%. Potrivit comisiei, PLDM a obţinut 17 mandate de deputat, PL - 15 mandate, PD - 13 mandate, iar AMN - 8 mandate. În acest moment, în cazul unei alianţe PCRM-PD, cele două partide ar întruni 61 de mandate, necesare alegerii noului preşedinte al ţării.
La Chişinău, este clar pentru toată lumea că singurul posibil candidat la funcţia de şef al statului în măsură să smulgă cele opt voturi de la comunişti este liderul PD, Marian Lupu, desprins recent de Partidul Comuniştilor. Suspiciunile despre o posibilă alianţă postelectorală a democraţilor conduşi de Marian Lupu cu Partidul Comuniştilor nu se confirmă. Secretarul general al PD, Valeriu Lazăr, a declarat că negocierile privind formarea unor alianţe se vor purta exclusiv cu partidele liberale: "Noi nu vom accepta coaliţii care ar face să perpetueze situaţia actuală, caracterizată prin monopolizarea puterii, prin politizarea Poliţiei, a organelor de forţă, politizarea mass-media şi subordonarea justiţiei... De aceea, când vorbim de coaliţie, nu vorbim de o coaliţie în orice condiţii. Noi vorbim de o coaliţie în care vor fi respectate anumite principii şi valori. Nu avem divergenţe de opinii cu colegii de pe dreapta eşichierului politic", a menţionat Lazăr.
Întrebat dacă PD ar accepta o coaliţie cu comuniştii în cazul în care va primi funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, secretarul general al PDM a declarat: "Noi am declarat foarte clar alegătorilor şi o să insistăm să rămânem fideli promisiunilor pe care le-am făcut. Noi am spus că dacă ajungem în nefericita situaţie când Partidul Comuniştilor va avea mai mult de 52 de mandate, adică va avea posibilitatea de a forma şi gestiona Guvernul şi organele de conducere ale Parlamentului, noi ne vedem în imposibilitate de a forma vreo coaliţie cu comuniştii. Conducerea PCRM nu are de unde avea o experienţă a unei coabitări politice normale. De fapt, ei devorează partenerii de coaliţie, nu se ţin de promisiuni. De aceea, repet, dacă ajungem în această situaţie, noi nu vom accepta această coaliţie. Mai mult, funcţia de preşedinte nu este un scop în sine şi, în general, nu este un scop pentru noi. Noi avem un scop cu bătaie cel puţin pe termen mediu şi lung, de aceea, în situaţia în care PCRM va avea 52 de mandate - noi toţi vom avea o problemă şi vom încerca să ne pregătim de următoarele alegeri, oricare ar fi ele, deoarece noi chiar ne dorim schimbarea guvernării".
UŞOR SCEPTICI
Pe de altă parte, cele trei partide liberale: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră, rămân în continuare sceptice în ceea ce priveşte intenţia PDM de a decomuniza Republica Moldova. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat: "PDM trebuie să ne demonstreze că împărtăşeşte aceleaşi valori, că s-a rupt de Partidul Comuniştilor din care au făcut parte ei, cei care acum sunt principalii lideri. Toţi cei care vor veni la noi trebuie să împărtăşească valorile pe care le împărtăşim noi: democraţie, libertate, bunăstare, stat de drept şi integrare europeană".
Miercuri seară, după ce au devenit cunoscute rezultatele sondajului efectuat la ieşirea de la urne, liderul comunist, Vladimir Voronin, a declarat că regretă că l-a înaintat, în 2005, pe Marian Lupu la funcţia de preşedinte al Parlamentului. Comunistul Voronin a încercat să strecoare discordie în interiorul Partidului Democrat. El a spus: "Lupu s-a căsătorit cu Partidul Democrat şi nimeni nu ştie ce influenţă are el acolo. Urmăriţi cu atenţie ce va urma. Să vedem ce va face Dumitru Diacov (fostul lider al PD - n.n.), care nu trebuie subapreciat. El ştie ce face. Şi bine face", a spus Voronin.
FĂRĂ PREŞEDINTE ÎN 2009?
Analiştii politici au sesizat însă o capcană întinsă de comunişti în care ar putea să cadă concomitent democraţii şi liberalii învingători. "Trebuie să ne punem problema cât de rapid se poate mobiliza corpul democratic, pentru ca să furnizeze acea alternativă la Executiv. Este primul lucru de mare prioritate care se aşteaptă din partea lor. Să nu vorbim despre cum va fi ales, cine va fi ales preşedinte... Aceasta este în rândul doi. În 2009 s-ar putea să nu avem (preşedinte - n.r.). Cel mai important lucru este alternativa la Executiv, formarea unui Guvern viguros care trebuie să pună lucrurile la punct. Trebuie să se meargă nu pe ambiţii, ci pe oameni care inspiră încredere şi pot veni cu idei concrete pentru criza economică. PCRM dădea semnale că ştie că este în declin. Respectiv, s-ar putea ca acum să justifice faptul că au ales raţional plecarea de la guvernare ca să profite de criza care se adânceşte, pentru ca partidele liberale să intre în această cursă. În felul acesta, ei se gândesc că ar putea distruge mult mai uşor liantul democratic al partidelor de opoziţie, decât atunci când ar fi rămas la putere, iar puterea ar fi fost contestată în continuare", a atenţionat directorul IDIS "Viitorul", Igor Munteanu.
Referindu-se la soarta liderului comunist Voronin în noile condiţii politice, Munteanu a spus: "Eu cred că dânsul trăieşte o dramă personală. Şi această dramă personală ar putea fi înţeleasă în termenii dramei lui Ceauşescu. Ceauşescu, care dintr-o dată, într-o anumită zi, a aflat că poporul nu-l iubeşte. El (Voronin - n.r.) a aflat în aprilie că există foarte multă lume în această ţară care urăşte comunismul... despre care nu ştia".
OSCE, amuţită în faţa presei
Reprezentanţii OSCE prezenţi în Republica Moldova pentru alegerile anticipate de la 29 iulie au prezentat un raport în care încriminează practicile totalitariste şi apoi au amuţit când au fost întrebaţi cât de libere au fost alegerile. Alegerile parlamentare de la 29 iulie din Republica Moldova au respectate multe standarde internaţionale, dar procesul a subliniat necesitatea continuării reformelor democratice pentru a restabili încrederea publică, a concluzionat misiunea internaţională a OSCE. Declaraţiile oficialilor organziaţiei sunt însă lipsite de substanţă, în condiţiile în care ambasadorul Boris Frlec, Şeful Misiunii de Obsevare a Alegerilor a Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (BIDDO), a refuzat cu obstinaţie să răspundă la întrebarea insistentă a mass-media: "Cât de libere au fost alegerile de miercuri din Republica Moldova?". Deşi au declarat că observatorii internaţionali au constatat probleme la listele electorale, cu mai multe persoane decedate care figurau în continuare drept votanţi, cu o lipsă crasă de informaţii în timpul campaniei electorale la televiziunea publică, reprezentanţii OSCE sunt de părere că toate acestea nu au influenţat rezultatele finale ale alegerilor anticipate. (Eugenia Mihalcea)
Citește pe Antena3.ro
