Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o scrisoare dată publicităţii la data de 13 iunie, 21 de congresmeni americani îi solicitau secretarului de Stat John Kerry să pună presiune pe Guvernul român, cu scopul de a pune capăt “persecuţiilor” şi de a retroceda în totalitate bunurile confiscate după 1945 de statul comunist român de la biserici şi alte grupuri religioase. Departamentul de Stat al SUA răspunde într-o scrisoare datată la 9 iulie că “problema retrocedărilor este o prioritate a Administraţiei americane în relaţia cu România”. “Administraţia americană a jucat un rol important în încurajarea României de a pune în aplicare o legislaţie care să permită un acces rapid, corect şi transparent pentru cei care sunt proprietarii de drept ai bunurilor confiscate sau naţionalizate de regimurile fasciste şi comuniste din România. Trimisul special pentru problemele Holocaustului, ambasadorul Douglas Davidson, a fost în România la finele lunii mai pentru a dezbate aceste probleme cu Guvernul român, Parlamentul român şi societatea civilă”, se arată în scrisoarea semnată de adjunctul secretarului de Stat pentru probleme legislative, Thomas Gibbons.
“România a înţeles mesajul”
Acesta mai scrie că România a înţeles mesajul venit de la Washington, iar Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie care încearcă să corecteze neajunsurile din mecanismul general al retrocedărilor. “Am solicitat ca în noul cadru legal să se rezolve corect solicitările minorităţilor etnice şi religioase, incluzând aici şi supravieţuitorii Holocaustului. Oficialii români ne-au asigurat că sunt deschişi la sugestiile noastre de îmbunătăţire a legislaţiei care vizează retrocedările. Credem că România poate face aceste lucruri cu noua legislaţie. Departamentul de Stat continuă să monitorizeze situaţia, având în vedere că implementarea legislaţiei este publică in România, şi va pleda pentru îmbunătăţiri dacă va fi cazul”.
SUA fac recomandări şi în ceea ce priveşte relaţia bisericilor din România. “Reprezentanţii Ambasadei SUA sunt în contact permanent cu comunităţile şi cu liderii minorităţilor religioase din România. În cazul Bisericii Greco-Catolice, legea din România stipulează că ea ar trebui să negocieze direct cu Biserica Ortodoxă pentru o rezolvare generală a problemei, incluzând reconcilierea şi retrocedarea proprietăţilor. Oficialii ambasadei au încurajat ambele biserici să poarte un dialog oficial, care a fost suspendat timp de mai mulţi ani”.
Recomandări
Congresmenii americani semnatari solicitau în scrisoarea din 13 iunie ca SUA să anunţe Guvernul român că va urmări cu atenţie evenimentele din jurul Colegiului Reformat Szekely Miko din Sfântu-Gheorghe şi al procesului în care sunt implicaţi membrii comisiei de retrocedare: Marko Attila, Marosan Tamas şi Silviu Clim. “Îl anunţăm pe domnul ministru că la data de 28 iunie 2012, Judecătoria Buzău a schimbat decizia de retrocedare a Colegiului Szekely Miko către Eparhia Reformată maghiară din Transilvania. Retroactiv, Eparhia a fost amendată, iar membrii comisiei de retrocedare au fost condamnaţi la 3 ani de închisoare cu executare, doar fiindcă şi-au făcut datoria şi au încercat să aplice legea. Îi atragem atenţia domnului ministru că soarta celor trei va fi decisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 27 iunie. Sperăm că în numele SUA veţi urgenta retrocedarea bunurilor bisericeşti şi respectarea drepturilor religioase minoritare. Sperăm că ne veţi ţine la curent cu demersurile în acest caz”, notau congresmenii americani.
În replică, adjunctul secretarului de Stat face următoarele precizări: “În ceea ce priveşte cazul Colegiului Szekely Miko, Ambasada SUA a fost angajată în această problemă încă de la început. Ambasada noastră a lucrat mulţi ani cu Attila Marko, unul dintre inculpaţi. Domnul Marko este un membru proeminent al comunităţii etnice maghiare din România şi un respectat apărător al drepturilor omului, care a deţinut mai multe funcţii importante în Guvernul României. La solicitarea sa, reprezentanţii ambasadei au fost prezenţi, în calitate de observatori oficiali, la înfăţişarea din 27 iunie care a avut loc la Curtea Supremă de Justiţie. La această înfăţişare, instanţa a amânat un verdict definitiv şi a programat o nouă înfăţişare pentru data de 10 octombrie. Vom continua să pledăm pentru o decizie judiciară temeinică,în conformitate cu legea în vigoare. Pledarea pentru drepturile minorităţilor etnice şi religioase din România, incluzând şi comunităţile evreieşti, maghiare, greco-catolice şi de rromi, este o prioritate pentru Ambasada SUA de la Bucureşti. Fostul nostru ambasador şi predecesorii săi, actualul însărcinat cu afaceri, dar şi alţi oficiali importanţi ai ambasadei, au ridicat constant aceste probleme în discuţiile cu oficialii români, inclusiv cu premierul, preşedintele României şi preşedinţii ambelor Camere ale Parlamentului”, se arată în scrisoarea semnată de Thomas Gibbons.
Răspunsul Bucurestiului
România “este ferm angajată” în găsirea unei soluţii la problema restituirii proprietăţilor bisericeşti confiscate de regimul comunist din ţara noastră, a transmis Ambasada României la Washington, la inceputul lunii iulie. Afirmaţiile sunt relatate într-un articol semnat de James Morrison, intitulat “Chestiuni bisericeşti şi de stat în România”, postat de cotidianul Washington Times la secţiunea “Embassy Row”, dedicată evenimentelor diplomatice internaţionale. “Ambasada României la Washington insistă că Guvernul de la Bucureşti face tot ce poate într-o situaţie complexă, pentru a putea rezolva restituirea sau oferirea de compensaţii pentru mai mult de 4.000 de clădiri – biserici sau alte proprietăţi religioase – care au fost confiscate de Guvernul comunist după Cel de-al Doilea Război Mondial şi deţinute până la căderea regimului în 1989”, scrie autorul articolului. "România este angajată ferm în găsirea unei soluţii care ar restabili complet, acolo unde este posibil, drepturile de proprietate originale, inclusiv ale celor aparţinând confesiunilor religioase", se arată în respectivul text, citat de The Washington Times. "Chestiunea restituirii proprietăţilor religioase către minoritatea maghiară din România face parte din dialogul bilateral dintre România şi Ungaria", se mai menţionează în comunicat, potrivit sursei citate.
Citește pe Antena3.ro
