Tot mai mulţi cetăţeni ungari manifestă sentimente xenofobe sau cel puţin de respingere faţă de străini, inclusiv faţă de români, relevă datele unui sondaj realizat în fiecare an începând din 1992 de institutul local Tarki, relatează marţi agenţia MTI.
Aproape jumătate dintre cei intervievaţi (46%) sunt pe deplin de acord cu ideea că nici unui solicitant de azil nu trebuie să i se permită să intre în Ungaria. Numai 9% dintre respondenţi par să manifeste o atitudine prietenoasă faţă de străini, în timp ce 45% se arată dispuşi să ia în considerare argumentele pro şi contra acceptării unor cereri de azil.
Istoricul acestui sondaj arată o creştere rapidă a sentimentelor xenofobe în primii trei ani începând din 1992, apoi unele oscilaţii în anii următori şi o stabilizare a opiniilor de ansamblu în intervalul 2002-2011. Dar în 2012 a fost observată o sporire a xenofobiei, ce a rămas de atunci la niveluri ridicate, pentru ca acum să ajungă la recordul de 46%, care îl depăşeşte pe cel de 43% înregistrat în 2001.
Cea mai ridicată rată de respingere se manifestă împotriva arabilor, respectiv un procent de 94%, urmând la mică distanţă respingerea comunităţii rome, a chinezilor, africanilor şi românilor.
În cadrul sondajului a fost analizată şi distribuţia manifestării sentimentelor xenofobe în funcţie de vârsta, nivelul de educaţie, situaţia materială, opţiunile politice şi localizarea geografică a celor chestionaţi. Astfel, raportat la medie, nivel de xenofobie este uşor mai ridicat în rândul simpatizanţilor socialiştilor şi ai formaţiunii de extremă dreapta Jobbik, printre cei săraci şi/sau şomeri, printre cei aflaţi în categoria de vârstă cuprinsă între 40 şi 50 de ani şi în rândul celor care locuiesc în partea de sud-vest a Ungariei.
În schimb, cele mai reduse niveluri ale xenofobiei sunt înregistrate în rândul categoriilor educate ale populaţiei, procentul fiind cuprins între 20% şi 35% în funcţie de calificare.
agerpres.ro