Ziua judecății pentru Recep Tayyip Erdogan

Pe fondul creșterii șomajului și inflației și al intensificării arestărilor și epurărilor în rândurile armatei și aparatului public, aproximativ 56,3 milioane de turci erau așteptați ieri la centrele de vot, în cele mai disputate alegeri din istoria modernă a țării. Alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia au loc într-un moment în care actualul președinte, Recep Tayyip Erdogan, încearcă să acapareze puterea.

Niciodată în istoria sa modernă, Turcia nu a fost mai divizată ca acum și niciodată președintele Erdogan nu s-a confruntat cu o opoziție electorală atât de puternică, sintetiza BBC, ieri, situația politică explozivă din ziua în care electoratul turc a fost chemat să se pronunțe în scrutinul prezidențial și legislativ anticipat, ordonat de liderul de la Ankara cu un an și jumătate mai devreme decât data prevăzută inițial, în condițiile stării de urgență impuse după lovitura de stat nereușită, din iulie 2016. Foarte probabil, Erdogan s-a temut de erodarea continuă a imaginii sale, pe fondul deteriorării accentuate a unei economii confruntate cu creșterea șomajului și inflației, care lovesc dur în clasele de jos ale societății și în micii comercianți, adică în chiar baza electorală tradițională a actualului lider. Mai mult, opoziția a devenit o reală amenințare la adresa lui Erdogan, după ce a fost revigorată miraculos de candidatul Partidului Popular Republican, Muharrem Ince. Acesta a atacat direct accentele dictatoriale ale lui Erdogan, pe care nu s-a ferit să-l caracterizeze drept „mincinos” și „fascist”. „Dacă Erdogan câștigă, telefoanele voastre vor continua să fie ascultate, iar teama va continua să domnească”, avertiza Ince în campanie, în fața unui milion de oameni adunați în Istanbul, amintește BBC. „Dacă voi câștiga, justiția va fi independentă”, declara Ince, cel mai puternic dintre cei cinci contracandidați ai lui Erdogan, promițând să ridice imediat starea de urgență, dacă iese președinte. Starea de urgență permite executivului să eludeze parlamentul. După puciul din 2016, peste 160.000 de turci au fost reținuți de autorități, susține ONU.

Miză uriașă

Cel mai puternic lider după Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne, Erdogan acaparează aproape întreaga putere dacă obține un al doilea mandat prezidențial de cinci ani, eliminând funcția de premier și slăbind periculos puterea parlamentului. El ar avea mână liberă pentru implementarea totală a noii Constituții, ce conferă puteri sporite președintelui, și care a fost decisă în 2017, în urma unui referendum forțat de același Erdogan. Conform noii Constituții, președintele poate numi oficialități publice de rang înalt, inclusiv miniștri și vicepreședinți, poate interveni în sistemul de justiție și poate impune starea de urgență. De asemenea, funcția de premier este eliminată. Pentru a-și atinge obiectivul, Erdogan ar fi trebuit să obțină ieri peste 50% din voturile exprimate, în caz contrar urmând să fie organizat un al doilea tur de scrutin, pe 8 iulie.

În parlament, unde sunt aleși 600 de deputați, opoziția speră să-l lase pe Erdogan fără majoritate. În premieră, partidele pot constitui alianțe.