AMR despre desecretizarea arhivei SIPA: Inventarierea şi predarea documentelor să nu devină o sursă de şantaj

Foto: pixabay

Aplicarea hotărârii de guvern privind desecretizarea arhivei fostului Serviciu Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) trebuie făcută astfel încât să nu se ajungă în situaţia în care anumite informaţii să devină sursă de şantaj, consideră Asociaţia Magistraţilor din România (AMR). 

"Esenţial este ca actul normativ să nu genereze disfuncţii, iar modalitatea de punere în aplicare să nu ducă la vreo breşă, în sensul posibilităţii ca 'inventarierea' şi/sau 'predarea' să se constituie într-o sursă de şantaj, prin reactivarea, scurgerea, plasarea, aflarea, vehicularea unor date din ultimele trei decenii care nu au nicio legătură cu actul de justiţie - în măsură covârşitoare bazate pe delaţiuni şi pe declaraţii 'binevoitoare' ale unor 'aleşi', căci dacă nu ar fi aşa, s-ar fi regăsit la dosarul profesional al magistratului, cum impune legea", se arată într-un comunicat al AMR transmis, miercuri, AGERPRES. 

Conform aceleiaşi surse, AMR a susţinut şi susţine necesitatea cunoaşterii activităţii comisiilor înfiinţate la nivelul Ministerului Justiţiei, începând cu anul 2006, în legătură cu arhiva SIPA, transformată ulterior în Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), precum şi a rapoartelor intermediare şi finale întocmite de acestea. 

AMR apreciază că solicitările asociaţiilor magistraţilor de clarificare a problemelor ridicate de activitatea şi de arhiva SIPA s-au materializat în "repunerea pe rol" a unui proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de fostul ministrul al Justiţiei, Raluca Prună, fără să se pună în dezbatere problemele serioase ridicate de proiectul respectiv. 

Asociaţiile magistraţilor solicită, totodată, Ministerului Justiţiei să facă o serie de clarificări referitoare la modul în care va fi gestionată arhiva. 

Sursa: www.agerpres.ro