Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o perioadă a desecretizării protocoalelor care au transformat, mai ales în ultimii ani, hotărârile justiției într-o veritabilă ruletă rusească, un congres al avocaților care are ca temă secretul profesional devine un pol de interes pentru întreaga societate. Dezbaterea avocaților reuniți în singura organizație legală a breslei - Uniunea Națională a Barourilor din România -, dar și a invitaților la congres a relevat actualitatea stringentă a înțelegerii conceptului de secret profesional pentru o meserie liberală, presiunile și limitările acesteia.
Avocatul Gheorghe Florea, președintele UNBR, doctor în Ştiințe juridice, a precedat deschiderea Congresului Avocaților 2018 cu o serie de trei articole ample care au abordat problemele secretului profesional al avocatului, astfel încât breasla a avut la dispoziție o consistentă bază de abordare a dezbaterilor. Mai mult, în cuvântul inaugural al manifestării, sub titlul „Mărirea și decăderea secretului profesional al avocatului. Reinterpretări ale acestui principiu în contextul spectacolului judiciar”, sunt condensate idei care frământă nu numai relația avocat-client, ci și locul apărării în procese, des „mutilate” de imixtiuni oculte. Câteva dintre cauzele care au presat sistematic asupra secretului profesional sunt legate, potrivit sursei citate, de legislația agresivă împotriva crimei organizate, a spălării banilor, a terorismului; cererea și oferta de servicii integrate, care presupune prestația profesioniștilor din diferite domenii, ce excedează aria de acoperire a secretului profesional; tehnologia care permite supravegherea electronică în masă și scurgeri de informații de tip Wikileaks.
Presiunea publică a organelor de anchetă
O publicitate excesivă a cauzelor penale ar fi o altă sursă de presiune asupra avocatului, obligat să lucreze sub tensiunea unor verdicte deja lansate în public. „Ieșirea în lumina reflectoarelor a organelor de anchetă, minimizarea de către autorități a rolului avocatului, reducându-l la acela de complice al clientului în manipularea justiției, induc publicului percepția că scopul reglementărilor privind secretul profesional ar fi o ascunzătoare a ilegalităților, și nu de garanție a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil”, spunea av.dr. Gheorghe Florea. Că avocații se află în vizorul autorităților, nu mai este un secret. Avocații clienților de vârf devin sursă pentru știri de breaking news. Panama Papers, ascultările convorbirilor lui Sarkozy cu avocatul lui, perchezițiile la sediul avocatului președintelui american Donald Trump și anchetarea apărătorului lui Benjamin Netanyahu sunt cazuri notorii pe plan mondial.
Cazurile celebre din România, cu „condamnări publice” înainte de a fi ajuns în instanță, îngreunarea accesului acuzaților la apărare și a avocaților la clienții lor, percheziții în cabinetele de avocatură și interceptarea fără drept a convorbirilor dintre apărător și client, intimidarea avocaților, sunt deja o practică a anchetatorilor. Unitatea de elită a DNA de la Ploiești a funcționat cu motoarele ambalate la turația maximă; având protecție de la conducerea de la București, secretul profesional al avocatului devine o glumă care nici nu poate fi invocată în fața procurorilor de tip „Portocală”.
Băsescu atacă public un maestru al Baroului
Băsescu Traian, din poziția de președinte al României, lansează un atac direct de la tribuna administrației prezidențiale la unul dintre maeștrii Baroului, cunoscut profesor universitar de Drept, punând în discuție capacitatea profesională a acestuia. Procesul Telepatia, devenit un „clasic” al abuzurilor, avea sentința scrisă în afara instanței, cum afirma chiar și Băsescu după ieșirea din postul de la Cotroceni. Cazul este acum în ancheta Parchetului General, care a redeschis dosarul. Au fost chemați la audieri Băsescu, Coldea, Kovesi, Camelia Bogdan.
Citește pe Antena3.ro
