Confuzia persistă în Statutul procurorilor

Una dintre cauzele tensiunilor acumulate în interiorul instituţiilor din sistemul de justiţie pleacă din confuzia privind Statutul constituţional şi legal al judecătorilor şi procurorilor. Prof. univ. Marin Voicu, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecător la CEDO, face noi precizări asupra subiectului într-un articol publicat recent în juridice.ro. Autorul regretă că în forma finală a Legii 303/2004, modificată de Parlament, se menţine sau chiar se accentuează confuzia dintre cele două profesii.

Distinsul profesor de Drept, autor al lucrării de referinţă ,,Starea Justiţiei” (Editura Universul Juridic, 2017), consideră că înalţi funcţionari ai statului menţin cu bună ştiinţă confuzia folosind expresii necunoscute în Constituţie: magistrat - procuror, magistrat - judecător, misiune comună a procurorilor şi judecătorilor, penali, nişte penali, ş.a.m.d. De altfel, în vârtejul provocat de deschiderea procedurii de revocare a procurorului-şef al DNA, observăm că ,,avocaţii” Codruţei Kovesi se bazează pe falsa ,,egalitate” de statut pentru a lansa petiţii în care sunt amestecaţi judecători, procurori, studenţi la INM, care susţin că Ministerul Public ar trebui extras de sub acţiunile de control ale ministrului Justiţiei pentru a nu i se afecta independenţa.

Greşita ,,misiune comună”

Profesorul Marin Voicu operează cu textul Constituţiei pentru argumentare. Faptul că Ministerul Public şi parchetele sunt incluse în capitolul Autoritatea judecătorească din Constituţie nu poate induce interpretarea potrivit căreia procurorii sunt astfel ,,afiliaţi” cadrului înfăptuirii justiţiei, care este atribut exclusiv al judecătorilor. Puterea judecătorească este compusă numai din judecători, singurii care realizează justiţia, prin activitatea de judecată a proceselor, întăreşte autorul citat. În consecinţă, ,,este inadmisibil să se atribuie procurorilor şi judecătorilor o misiune comună, de la nivelul preşedintelui României cu prilejul numirii în funcţie, acreditându-se oficial, în prezenţa tăcută a înalţilor reprezentanţi ai CCR, CSM, ÎCCJ, Ministerului Public ş.a., teza statutului unic şi identic al celor două profesii, deşi au prerogative şi misiuni total diferite”.

Constituţia nu conţine dispoziţii privind admiterea şi numirea în profesia de procuror. Pentru judecători, Legea fundamentală prevede la art. 125, alin 1, că ,,judecătorii numiţi de preşedintele României sunt inamovibili”. Prin Legea 303/2004, amendată substanţial de Monica Macovei, se dă o reglementare aproape identică Statutului procurorilor şi judecătorilor, contrar ordinii constituţionale ,,adăugându-se norma căreia procurorii sunt admişi/numiţi în funcţie de preşedintele României şi nu de CSM”, subliniază prof. univ. Marin Voicu.

Prof. univ. Marin Voicu, jurist cu excepţională carieră, arată ce interese sunt pentru a da procurorilor un statut egal cu cel al judecătorilor, în afara Constituţiei

Legile Justiţiei nu aduc modificări la statute

,,În contextul circumstanţelor interne şi externe din sem. II 2017, reglementarea Statutului judecătorilor şi procurorilor a rămas neschimbată, atât cu privire la admiterea/numirea în funcţie, cariera profesională, interdicţiile şi incomptibilităţile, încetarea exercitării profesiei, pensia de serviciu ş.a., soluţie urmărită, cu obstinaţie, de Ministerul Public, susţinut energic de la cel mai înalt nivel politic şi de stat” - este concluzia articolului semnat de prof. univ. Marin Voicu în  juridice.ro.