x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Cum a sărit rândul L.C.K. la CEDO

Cum a sărit rândul L.C.K. la CEDO

de Dan Constantin    |    28 Feb 2019   •   09:05
Cum a sărit rândul L.C.K. la CEDO

Un eminent jurist, fost judecător la CEDO și la Înalta Curte de Casație și Justiție, ridică o serie de întrebări legate de prioritatea de care a beneficiat analizarea plângerii depuse de Laura Codruța Kovesi, cetățean al României. Prof. univ. dr. Marin Voicu pleacă analiza titrată „CEDO, încotro?” de la câteva observații de fond, care sunt „doar o parte din parametrii negativi care caracterizează de ceva timp activitatea acestei înalte jurisdicții europene”. În articolul publicat de juridice.ro, autorul semnalează disfuncții în prioritizarea cauzelor, dar mai ales în activitatea grefei pentru România și în colaborarea cu Agentul Guvernamental, care explică lăsarea la „terapie intensivă” a unor cauze timp de 5-12 ani sau chiar mai mult, în contrast cu viteza de soluționare a altora noi. Foaia de parcurs procedural în cauza L.C.K.vs România, înregistrată în 28.12.2018 (cu număr de dosar pe 2019!) în care s-au și trimis întrebări către Guvernul României nu justifică maxima urgență, de altfel rar întâlnită în jurisprudența CEDO, folosită excepțional în cazuri de condamnare la moarte. Fin cunoscător al mecanismelor CEDO, profesorul Voicu spune că ar fi interesant de verificat, între altele:

- cine a depus la arhiva Curții cererea, cu anexele pertinente, cu îndeplinirea condițiilor cumulative pentru a fi înregistrată în vacanța de iarnă;

- cine dintre juriștii români ai Grefei a primit această însărcinare onorantă de a efectua actele concrete administrative și cele de procedură în circuitul reglementat intern;

- cine a formulat și redactat cele patru întrebări adresate Guvernului (caz unic în cei 23 de ani de jurisdicție CEDO pentru România) în termenul de ordonanță prezidințială, fără citare;

- dacă președintele secției și grefierul-șef au avut cunoștință de această „maximă urgență”.

Finalul acestor întrebări ridică o problemă gravă: „Ce rol poartă în astfel de manopere bizare persoane din interiorul Curții, sensibile la interesele celor din afară, mici executanți docili, stimulați și acoperiți, generând serioase îndoieli asupra prestigiului acestei instanțe?”.

 

×