Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majorarea numărului de polițiști ce urmează a fi detașați a fost cerută de însăși Laura Codruța Kovesi, iar Guvernul Ciolacu s-a executat imediat, prin emiterea, săptămâna trecută, a HG 885/20 septembrie 2023. Actul vizează suplimentarea numărului maxim de polițiști pentru Direcția Națională Anticorupție, pentru Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România.
Hotărârea se întemeiază, conform actului administrativ citat, pe un articol din Legea 304/2002 privind organizarea judiciară, precum și pe un articol din Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului UE 2017/1939 al Consiliului, din data de 12 octombrie 2017, de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată privind instituirea Parchetului European (EPPO).
Concret, potrivit articolului 16 alineat 5 din Legea 6/2021, numărul maxim de posturi al Structurii de sprijin poate fi suplimentat, ulterior, prin hotărâre de guvern. La DNA, conform legii în discuție, fuseseră înființate 20 de posturi, din care 5 de ofițeri și de agenți de poliție judiciară, număr care poate fi suplimentat la 15, cu încă cinci agenți și ofițeri de poliție judiciară.
Aviz asumat, decizie lăsată în seama secretarilor de stat
Astfel, prin HG 885/2023, numărul maxim de posturi al DNA se suplimentează cu cinci posturi de ofițeri de poliție judiciară și cu un post de grefier, pentru Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România, urmând ca numărul maxim de posturi, potrivit HG 39/2014 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public să se majoreze în mod corespunzător.
De remarcat este că actul administrativ în discuție este semnat de către premierul Marcel Ciolacu și este contrasemnat de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, precum și de cel al Justiției, Alina Gorghiu. În schimb, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne și vicepremier, nu a semnat acest document, în locul său semnând secretarul de stat Bogdan Despescu. La fel s-a întâmplat și în cazul ministrului Muncii, pentru care a semnat secretarul de stat Cristian Vasilcoiu.
Cu toate acestea, nota de fundamentare, inițiată de Alina Gorghiu, în calitate de ministru al Justiției, a fost asumată, prin avize favorabile, emise sub semnăturile lui Cătălin Predoiu, a vicepremierului Marian Neacșu și a fostului ministru al Muncii, Marius Budăi.
Kovesi estimează un „volum mare de activitate” în România
Din această notă de fundamentare, aflăm că proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de Ministerul Justiției, „ca urmare a solicitării doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror-șef european”, motivarea fiind aceea că, „la data de 20 noiembrie 2017, a intrat în vigoare Regulamentul UE 2017/1939 al Consiliului, de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), România fiind unul dintre statele membre inițiatoare ale acestei forme de cooperare consolidată a statelor membre”.
Astfel, se arată în acest document, „ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului, autoritățile române, în îndeplinirea obligațiilor asumate prin participare, au inițiat o serie de demersuri legislative și instituționale. A fost adoptată Legea 6/2021 prin care s-a prevăzut crearea unei Structuri de sprijin a procurorilor europeni delegați în România, alcătuită, în prezent, doar cu 35 de posturi, dintre care 20 de posturi de ofițeri de poliție judiciară, 8 posturi pentru specialiști, 5 posturi pentru grefieri și 2 posturi pentru șoferi”.
Kovesi este de părere însă că acest număr este „subdimensionat” în raport cu „volumul de activitate al Parchetului European și de numărul de procurori detașați în România.
Grefieri pe post de angajați responsabili cu scanarea documentelor
Oficial, această structură de sprijin urmează să înghită, de la bugetul de stat, prin bugetul DNA, începând cu anul 2024, nu mai puțin de 1.613.000 de lei pentru cinci polițiști și un grefier. Ceea ce, lunar, înseamnă 134.426 de lei. Posturile de ofițeri de poliție judiciară existente au fost ocupate în 1 iulie 2021, alocate Birourilor EPPO din București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.
Din nota de fundamentare aflăm, însă, că, „în perioada imediat următoare, Birourile din Cluj-Napoca și Timișoara vor deveni complet operaționale, ca urmare a numirii noilor procurori europeni delegați, iar la Biroul București va crește numărul de procurori delegați, ceea ce necesită, implicit, creșterea numărului de posturi de ofițeri de poliție judiciară care să susțină eficient activitatea acestora”.
Mai aflăm, totodată, că cele 5 posturi de grefieri alocate sunt ocupate la Birourile EPPO operaționalizate sau se află în curs de ocupare, motiv pentru care se consideră că „există o încărcătură deosebită generată de specificul diferit al activității, ce presupune permanent scanarea tuturor documentelor întocmite, în vederea pregătirii încărcării în Sistemul de Gestionare Electronică a cazurilor EPPO, alături de activitatea de grefă obișnuită”.
