Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un dosar lansat pe „piață” cu mare vâlvă de DNA în 2013 s-a încheiat lamentabil la ÎCCJ pentru procurorii anticorupție, cu verdictul „fapta nu există” și achitarea inculpaților - directori ai Registrului Auto Român (RAR). „Sarea și piperul” din ancheta DNA a fost inculparea lui Flavius Cătălin Câmpeanu, fiul Marianei Câmpeanu, pe atunci ministrul Muncii în guvernul USR. Băsescu cerea demisia Marianei Câmpeanu, împotriva căreia se dezlănțuise pe canalele propagandei sistemului o campanie virulentă de discreditare. Echipa Codruței Kovesi se pune pe treabă: pentru decizii din 2008 ale conducerii RAR întocmesc un dosar de abuz în serviciu, infracțiune la modă pentru eliminarea adversarilor politici.
Prin sentința penală nr. 306/08.05/2017, Judecătoria Sector 1 București l-a condamnat pe inculpatul Ovidiu Crăpătureanu la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, și pe inculpatul Flavius Cristian Câmpeanu la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Prin aceeași decizie inculpații sunt obligați, în solidar, la plata sumei de 876.610 euro. În plus, 34.000 de lei, cheltuieli de judecată, cad în sarcina condamnaților. Titlurile din ziare menționau „condamnarea fiului Marianei Câmpeanu”, deși ministrul liberal își pierduse de câțiva ani portofoliul. DNA întocmise dosarul pentru abuz în serviciu pe baza unei plângeri din 2011 care îi reclama pe directorii RAR că au cumpărat un teren cu preț supraevaluat, pentru construirea unui poligon de omologări ale vehiculelor rutiere. Crăpătureanu, director general, și Câmpeanu, director tehnic, au „comis” abuzul în serviciu în perioada verii anului 2008, când au decis cumpărarea a 56 de hectare teren arabil în apropierea Capitalei, în comuna Roata de Jos, județul Giurgiu, prețul plătit - 1.076.509 euro - fiind considerat supraevaluat.
Coșmar de 8 ani până la achitare
Cei doi directori și numeroși angajați din cadrul regiei au trecut prin „caznele” declarațiilor luate la DNA. În 11 aprilie 2013, DNA a dispus începerea urmăririi penale față de cei doi directori, martorul principal al acuzării devenind chiar proprietarul terenului vândut către RAR, adică beneficiarul abuzului în serviciu. Condamnările grele pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 sunt atacate la Curtea de Apel București, care, prin Hotărârea 491/A/din 10 aprilie 2018, modifică radical soluția de la fond. Instanța de apel schimbă încadrarea juridică, abuzul în serviciu devine delapidare cu consecințe deosebit de grave pentru Crăpătureanu și de complicitate la delapidare pentru Câmpeanu. Condamnările sunt reduse la 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, menținându-se recuperarea prejudiciului de 876.000 euro, ca sumă considerată delapidată de la RAR. Hotărârea completului de la Secția 2 Penală a Curții de Apel cuprinde câteva mențiuni care arată viciile cercetării penale, dar și în actul de trimitere în judecată. Astfel, chiar cei de la Judecătorie au solicitat DNA să indice normele legale încălcate de inculpați, procurorii neconformându-se acestei cerințe elementare impuse actului de acuzare. Apoi, expertiza judiciară a apreciat valoarea terenului după randamentul recoltelor, deși destinația pentru care fusese achiziționat era cu totul alta și se afla sub semnul urgenței. Când a fost luată decizia cumpărării unui teren pentru testări, RAR nu mai avea acces la pista Aeroportului militar Boteni, folosită prin tradiție ca poligon de încercări, deoarece acest obiectiv fusese cumpărat de o persoană privată!
Ministrul Mariana Câmpeanu, hăituită
Traian Băsescu făcuse o țintă din Mariana Câmpeanu, senator liberal și ministru al Muncii în cabinetul Ponta. Aparatul de represiune și propagandă a declanșat o ofensivă împotriva politicianului care îi stătea ca paiul în ochiul lui Băsescu. Este organizat de DNA un denunț de la o profesionistă, care își folosește fiul ca momeală pentru arestarea șefei de cabinet a ministrului Muncii. Apoi, o poteră video îl pândește pe soțul doamnei ministru, afectat de un diagnostic medical sever, pentru a demonstra ,,că se mișcă”. În fine, în 2013 este acuzat penal de DNA și Flavius Câmpeanu pentru fapte penale pe care, în 2019, ÎCCJ le apreciază că „nu există”. Mariana Câmpeanu, care a rezistat acestor presiuni infernale a spus mereu: „Fiul meu este nevinovat”.
Înalta Curte, decizie relevantă. Recursul în casație anulează delapidarea
Câmpeanu nu acceptă ideea că rămâne condamnat, chiar și cu executarea pedepsei suspendată, așa cum a decis Curtea de Apel. El depune o cerere de recurs în casație la Înalta Curte, care este admisă în 30 octombrie 2018. În cererea de recurs condamnatul susține că prin schimbarea încadrării juridice, Curtea de Apel a combinat fapte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu cu fapte materiale din latura obiectivă a infracțiunii de delapidare. A rezultat astfel, în opinia petentului, o nouă normă de incriminare care nu există în legea penală. „Curtea de Apel a construit in extremis o nouă infracțiune, pe care a denumit-o formal delapidare, dar nu are caracteristicile acestei infracțiuni, fiind o infracțiune sui-generis” - susține cererea de recurs în casație. Înalta Curte declară, în februarie 2019, recursul admisibil, deoarece „pot face obiect doar cele care vizează lipsa de tipicitate a infracțiunilor reținute de instanța de apel în sarcina inculpatului”. Motivarea a fost recent redactată și prezintă pe larg argumentele juridice ale casării sentințelor greșite la fond și apel. În cazul în speță, recursul este întemeiat, deoarece instanța de apel a decis o condamnare pentru o faptă care nu e prevăzută de legea penală. Motivul susținut de avocați și admis de ÎCCJ a fost că infracținea de delapidare nu s-a produs - nici un moment suma menționată nu a fost preluată, stăpânită, însușită de inculpat. Judecătorii supremi au considerat că „s-a făcut confuzie între elementul material și scopul urmărit. Ca faptă, nu e o sustragere, ci s-a făcut o pagubă în patrimoniul părții civile. „Fapta nu e delapidare, ci, după caz, abatere disciplinară sau încălcare a legii civile”, motivează decizia majoritară a ÎCCJ. Dând o soluție favorabilă prin admiterea recursului în casație pentru Marius Câmpeanu, decizia 64/RC/2019 a implicat și analizarea cazului condamnării lui Ovidiu Crăpătureanu; astfel, cei doi șefi ai RAR sunt achitați. ÎCCJ a lăsat nesoluționată acțiunea civilă, care încetează și ea de drept dacă partea vătămată nu depune un apel în decurs de 30 de zile. În procesul de la ÎCCJ, Favius Câmpeanu a fost apărat de avocatul Valeriu Stoica. Ovidiu Crăpătureanu, întors la Rm. Vâlcea după „coșmarul RAR”, l-a avut ca apărător pe Octavian Fieroiu.
Interesant este că martorul - vânzătorul terenului - care a susținut acuzarea directorilor de la RAR, a fost investigat de autoritatea pentru combaterea și prevenirea spălării banilor ca suspect pentru transferul într-un offshore a sumei de două milioane de lei. Nu există informații ca Parchetul să fi întocmit un rechizitoriu în acest caz.
„Curtea de Apel a construit in extremis o nouă infracțiune, pe care a denumit-o formal delapidare, dar nu are caracteristicile obiective ale acestei infracțiuni, fiind o infracțiune sui-generis”.
Decizia 64/RC/ÎCCJ
