Potrivit unui comunicat al ministerului, proiectul de Ministerul Justiției urmează acum să fie înaintat Parlamentului în vederea dezbaterii și adoptării.
„Modernizăm Legea cetățeniei române pentru că a rămas anacronică! Proiectul prezentat de Ministerul Justiției este așteptat inclusiv în contextul adaptării la unele soluții care derivă din procesul de aderare la Visa Waiver și din obiectivele asumate prin PNRR. În sens mai larg, o intervenție legislativă este mai mult decât necesară pentru a adapta normele legale la realitățile actuale. Va fi o lege care va oferi respect fiecărei persoană care dorește să devină cetățean român. Însă, foarte important, în egală măsură va fi o lege care va asigura integritatea procesului de dobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude. Proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern este rezultatul unui proces amplu de dezbatere publică demarat la începutul lunii februarie. Este necesar să fie adoptat în procedură de urgență, vom solicita acest lucru Parlamentului și fac un apel la colegii senatori și deputați să ne acorde sprijin în acest sens”, a spus Alina Gorghiu.
Principalele modificări aduse de proiect vizează următoarele aspecte:
-Intervenții punctuale care asigură transpunerea unor obiective din PNRR și facilitează aderarea la programul Visa Waiver.
-Digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române prin dezvoltarea unei aplicații informatice prin care cei care vor să devină cetățeni români vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor.
-Cardul de cetățenie va face dovada acesteia în locul certificatului eliberat în format hârtie.
-Identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric prin imaginea facială și amprente digitale, întocmai procedurii urmate în cazul obținerii unui pașaport.
-Armonizarea reglementărilor naționale cu prevederile unor convenții la care România este parte.
-Asigură integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude.
Proiectul a avut în vedere faptul că multe dintre acțiunile în justiție în materie de cetățenie au fost formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetățenie, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român, arată reprezentanții Ministerului Justiției.
(sursa: Mediafax)