
Avocații lui Georgescu au solicitat retrimiterea dosarului la Curtea de Apel București și administrarea unor noi probe, invocând presupuse nereguli procedurale. Însă, ICCJ a considerat că aceste cereri sunt neîntemeiate, respingând recursul ca nefondat.
„Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de şedinţă din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024", se arată în minuta Înaltei Curţi.
Alte recursuri respinse în același dosar
În cadrul aceleiași ședințe, ICCJ a analizat și alte recursuri formulate de intervenienți în proces, precum Nica Leon, Dimitriu Constantin și organizații ca Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept. Toate au fost respinse fie ca inadmisibile, fie ca nefondate.
Motivele contestației lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a contestat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, argumentând că deciziile Biroului Electoral Central au fost adoptate cu încălcarea legii, înainte de publicarea motivării Curții Constituționale în Monitorul Oficial.
Decizia ICCJ reconfirmă însă hotărârile administrative și electorale adoptate anterior, stabilind definitiv că nu există temeiuri pentru anularea procesului electoral.
Verdict final
Hotărârea Înaltei Curți, comunicată părților prin grefa instanței, încheie o dispută juridică intensă și consolidează rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
