Potrivit unor surse judiciare citate de AGERPRES, magistraţii contestă constituţionalitatea modificărilor aduse pensiilor speciale, în contextul în care acestea vizau una dintre cele mai sensibile teme din actuala reformă.
Premierul Ilie Bolojan a justificat schimbările în plenul reunit al Parlamentului, subliniind discrepanţele dintre pensiile magistraţilor şi cele ale altor categorii profesionale. Acesta a arătat că, în prezent, mulţi magistraţi ies la pensie la 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei lunar. În unele cazuri, mai ales pentru cei care au ocupat funcţii de conducere, pensiile ajung la 35.000-40.000 de lei.
Reforma propusă de Guvern
-
Creşterea vârstei de pensionare: de la 48-49 de ani la 65 de ani, în decursul unei perioade tranzitorii de 10 ani.
-
Majorarea vechimii în muncă: de la 25 la 35 de ani, pentru a se alinia regulilor aplicabile altor cetăţeni.
-
Plafonarea pensiei: de la 100% din ultima remuneraţie netă la maximum 70% din venitul net al ultimei luni de activitate.
Bolojan a insistat că, chiar şi cu aceste modificări, pensiile din magistratură rămân „considerabile”. „E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a subliniat premierul.


