Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea de Apel Cluj o contrazice pe Scutea, care opina că în cauzele de corupție și în cele care aduc atingere intereselor financiare ale UE trebuie continuat procesul penal, chiar dacă a intervenit prescripția generală, și a încetat procesul penal împotriva ex-primarului din Sighetu Marmației, Ovidiu Gheorghe Nemeș. În aceeași zi, Tribunalul Târgu Mureș a închis alt dosar penal, instanța scriind în minută, negru pe alb, că decizia prescripția generală este normă de drept penal material, iar decizia CCR reprezintă o lege mai favorabilă pentru inculpat. Gabriela Scutea spune că, dimpotrivă, decizia Curții nu poate fi interpretată ca o lege mai favorabilă.
Primul exemplu prin care judecătorii văd aplicarea deciziei CCR altfel decât procurorul general Gabriela Scutea este Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care fusese trimis în judecată, de către DNA, fostul primar al municipiului Sighetu Marmației, Ovidiu Gheorghe Nemeș.
Mai exact DNA Cluj, Biroul Teritorial Baia Mare, l-a trimis pe Nemeș în judecată pentru abuz în serviciu, faptă imputată de pe vremea când era viceprimar. Alături de el au mai fost trimiși în judecată Ioan Bărbuș, director economic în cadrul Primăriei Sighetu Marmației, și consilierul juridic Diana Mihaela Dunca. Procurori spuneau că, în 18 noiembrie 2011, cei trei au încheiat un contract cu o firmă pentru închirierea de către primărie a zece automate pentru vânzarea tichetelor de parcare. DNA arată că acest contract, în valoare de 24.000 de euro fără TVA, a fost încheiat „cu încălcarea atribuţiile stabilite prin fișa postului, dar și cu nerespectarea dispoziţiile legale privind achiziţiile publice”.
Ulterior, deoarece, Primăria nu și-a achitat obligațiile contractuale, Tribunalul Maramureș, printr-o sentinţă civilă pronunţată la 11 februarie 2013, a obligat această instituție să plătească către firma proprietară a parcometrelor, suma de 51.521,13 lei, reprezentând chiria restantă, penalităţi de întârziere calculate până la data de 29.11.2012, în cuantum de 423.152,78 de lei, penalităţi de întârziere de 1% pe zi, calculate până la data plăţii efective și cheltuieli de judecată în sumă de 772 de lei.
Curtea de Apel Cluj a închis procesul penal, dar a soluționat latura civilă
Ei, bine, la 7 ianuarie 2022, Tribunalul Maramureș l-a achitat, în primă instanță, pe Gheorghe Nemeș pentru abuz în serviciu și a lăsat nesoluționată latura civilă. DNA a făcut apel, iar soluția definitivă a venit, la Curtea de Apel Cluj, pe 17 iunie, după decizia CCR cu privire la prescripție. Curtea a admis apelul DNA împotriva soluției de la fond, pe care a desființat-o. Apoi, a schimbat încadrarea juridică a faptelor, din abuz în serviciu, în neglijență în serviciu și a dispus „încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală prevăzut de art. 154, alin. 1, lit. d din Codul penal”.
„A trecut o perioadă de șase ani de la momentul încetării inacţiunii inculpatului Nemeș Ovidiu Gheorghe (iunie 2016) şi până la momentul tragerii sale la răspundere penală (rămânerea definitivă a hotărârii penale), situaţie în care devin aplicabile dispoziţiile art. 154, alin. 1, lit. d din Codul penal în baza Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale, raportat la maximul de 3 ani închisoare prevăzut pentru comiterea infracţiunii de neglijenţă în serviciu – având în vedere schimbarea de încadrare juridică dispusă prin prezenta decizie”, arată judecătorii. Instanța de apel a soluționat și latura civilă, „obligând inculpatul la plata către partea civilă Primăria municipiului Sighetu Marmaţiei a sumei de 100.951 de lei reprezentând prejudiciul cauzat prin comiterea celor două infracţiuni de neglijenţă în serviciu”.
Tribunalul Târgu Mureș: Prescripția răspunderii penale este normă de drept penal material
O altă lovitură a venit, tot pe data de 17 iunie, de la Judecătoria Târgu Mureș, într-un alt dosar. Instanța a refuzat să intre în logica Gabrielei Scutea, stabilind că, după deciziile CCR privind prescripția, se aplică legea penală mai favorabilă inculpatului. Adică exact pe dos decât a argumentat procurorul general în nota internă transmisă șefilor de parchete, unde le ordona cum să acționeze în dosare, după decizia CCR.
„Totodată prin Decizia nr. 1092/2012, Curtea Constituțională a României a subliniat că prescripția răspunderii penale este normă de drept penal material”, arată Judecătoria Târgu Mureș. „Așadar, având în vedere Deciziile Curții Constituționale a României anterior menționate și luând în considerare dispozițiile art. 15, alin. 2 din Constituție, rezultă că art. 155, alin. 1, Cod penal trebuie interpretat prin prisma dezlegărilor instanței de contencios constituțional și trebuie apreciată ca fiind lege penală mai favorabilă, conf. art. 5 Cod penal și care retroactivează în prezenta cauză. Pe cale de consecință, instanța de judecată reține că de la data săvârșirii presupuselor fapte reținute în sarcina inculpatului, respectiv 18.12.2016, a curs termenul general de 5 ani al prescripției răspunderii (…), care s-a împlinit cel mai târziu la data de 17.12.2021. Instanța constată că în această perioadă nu a existat niciun caz de întrerupere a prescripției generale pentru a opera prescripția specială, fiind golite de conținut prevederile art. 155 Cod penal deoarece legiuitorul nu a intervenit conform art. 147, alin. 1 din Constituție în termenul legal de 45 de zile pentru a pune în acord cu legislația penală dispozițiile obligatorii ale instanței de contencios constituțional”, mai arată judecătorii.
Două Ordonanțe de Urgență în legătură cu infracțiuni și pedepse, în mai puțin de o lună, încalcă Referendumul pe Justiție
Ziua de 17 iunie pare să fie una fatidică nu doar pentru procuratură, ci și pentru Guvern. Executivul a „reparat” neconstituționalitatea cu privire la articolul din Codul penal referitor la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale printr-o Ordonanță de Urgență, nr. 71/2022.
La Curtea Constituțională a fost înregistrat, pe 17 iunie, Dosarul nr. 1527D/2022 care are ca obiect neconstituționalitatea OUG 71/2022. Dosarul a fost trimis spre repartizare.
Mai mulți avocați arată că Ordonanța încalcă Referendumul pe Justiție din 26 mai 2019, validat de CCR, prin care peste 6,4 milioane de români au răspuns cu „DA” la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptări ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunii, pedepselor, al organizării judiciare (…)?”.
Nici nu s-a uscat bine cerneala pe înregistrarea acestui dosar la CCR, că Guvernul a comis-o din nou. Tot pe 17 iunie, Executivul condus de Nicolae Ciucă a adoptat OUG nr. 85/2022, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal și vamal. Invocând o decizie a Curții Constituționale, cu numărul 174 din 24 martie 2020, prin care a fost declarat neconstituțional articolul 270, alineat 3 din Codul Vamal, articol care incrimina infracțiunea de contrabandă, Guvernul a reglementat, din nou, în domeniul infracțiunilor și pedepselor, încălcând referendumul din 2019. Doar Parlamentul, prin lege, poate interveni să reglementeze în acest domeniu.
Însă Executivul a introdus în lege alineatul 3, conform căruia sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc penal colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia. Avocatul Adrian Toni Neacșu semnalează neconstituționalitatea acestei ordonanțe, scriind pe contul său de socializare: „Cineva să îi dea un telefon domnului președinte Iohannis și să-l anunțe că Guvernul și generalii săi își bat joc de Referendumul lui pe justiție! (…) Dacă această OUG va fi declarată neconstituțională, așa cum ar fi normal, iar vor sări ca arși marii moraliști ai societății că CCR ține cu infractorii”.
