x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Kovesi a câștigat la CEDO un drept care nu i-a fost îngrădit în România. Dar pe care nu și l-a exercitat

0
Autor: Ion Alexandru 06 Mai 2020 - 08:04
Kovesi a câștigat la CEDO un drept care nu i-a fost îngrădit în România. Dar pe care nu și l-a exercitat Benoit BOURGEOIS LIBE committee meeting. - Establishment of the European Public Prosecutor Office. - Presentation of the state of play by Laura Codruta KÖVESI, EU Chief Prosecutor.
Vezi galeria foto

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat, ieri, câștig de cauză fostei șefe a DNA. Laura Codruța Kovesi s-a îndreptat împotriva României, reclamând faptul că a fost revocată din funcție și că i s-ar fi încălcat dreptul la libera exprimare. Curtea a arătat că nu are convingerea că legislația românească i-ar fi permis lui Kovesi să atace în instanță decretul lui Klaus Iohannis, prin care a fost revocată din funcție, deoarece acest decret a fost semnat prin obligarea președintelui de către CCR. În zadar a încercat reprezentanul Guvernului la CEDO să convingă instanța europeană că, având caracter de act administrativ, un decret prezidențial poate fi atacat în instanță, în baza Legii Contenciosului Administrativ. Și nu doar decretul de revocare, ci și raportul ministrului Justiției, care a făcut propunerea de revocare. Raport care, în cazul lui Augustin Lazăr, a fost bine-mersi atacat la Curtea de Apel Alba Iulia. Hotărârea CEDO poate fi revizuită și, în plan intern, spun specialiștii în drept, nu are efecte devastatoare din punct de vedere juridic. În plan politic, însă, această hotărâre va declanșa o serie de atacuri, fără precedent, la adresa Curții Constituționale.

 

În plângerea formulată la CEDO, Laura Codruța Kovesi a susținut că, prin revocarea sa din funcția de șefă a DNA, a fost încălcat articolul 6.1 din Convenția CEDO, deoarece dreptul de a-și îndeplini funcțiile de procuror-șef până la expirarea mandatului său de trei ani a fost clar prevăzut de dreptul intern relevant. Mai mult, ea arată că, deși a existat un drept de a contesta procedura de revocare, descrisă de articolul 54 alineatul (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorulor, în circumstanțele specifice ale cauzei sale acest drept „a fost limitat prin decizia Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018”.

În motivare, CEDO observă că plângerea reclamantei privește lipsa de acces la o instanță în legătură cu scoaterea ei din funcția de procuror șef al DNA, îndepărtare pe care o consideră bazată pe opiniile sale cu privire la propunerea ministrului Justiției sau a adoptării unor reforme legislative care afectează sistemul judiciar. Curtea constată că, în conformitate cu articolul 54 alineatul (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, scoaterea procurorilor din funcții superioare este „efectuată de președintele României”. „Raportul ministrului Justiției și decizia nr. 358 de la Curtea Constituțională erau elemente anterioare exclusiv eliminării reclamantei din funcția ei. (...) Mai mult, Curtea Constituțională, în decizia sa, a menționat în mod specific că efectele substanțiale ale propunerii de demisie formulate de ministru ar putea fi produse numai la semnarea decretului de înlocuire de către președintele României”, se arată în document.

Kovesi a susținut că Raportul ministrului Justiției nu poate fi considerat o decizie administrativă în domeniul de aplicare a dreptului administrativ, întrucât nu a produs efecte în sine, necesitând în schimb intervenția președintelui sau a Curții Constituționale. Raportul a fost doar un act preliminar, o propunere care trebuia să treacă mai întâi prin controlul CSM și ulterior să fie transpusă într-un decret emis de președintele României.

Decretele prezidențiale pot fi atacate în Contecios. Doar ex-șefa DNA spune că „nu prea” se poate

Această argumentație, menținută și de CEDO, reprezintă, spun juriștii, o „șmecherie” a reclamantei. Kovesi susține că, deși articolul 126 alineat 6 din Constituție și Legea nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ garantează dreptul de a face plângere împotriva oricărei decizii administrative, în cazul ei instanțele ar fi fost limitate la revizuirea decretului de revocare emis prin obligarea de către CCR, în decizia din 30 mai 2018. 

Ei bine, realitatea este aceea că Legea 554/2004 arată că actele administrative pot fi atacate în contencios administrativ. Acest lucru este statuat chiar printr-o altă decizie a CCR, având numărul 459/2004, care stabilește că decretul prezidențial este un act administrativ individual sau normativ, o manifestare unilaterală de voință, realizată în scopul de a produce efecte juridice. Însă Curtea Constituțională mai arată că, în măsura în care, prin obiectul de reglementare, decretul prezidențial nu se circumscrie sferei actelor exceptate, el poate fi atacat în contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004. Mai concret, specialiștii în Drept consultați de “Jurnalul” arată că însuși referatul ministrului Justiției, prin care a fost făcută propunerea de revocare, putea fi atacat în contencios administrativ, putându-se solicita instanței suspendarea prododucerii efectelor acestuia, până la soluționarea procesului. Cât privește decretul prezidențial, acesta poate fi și a și fost atacat în instanță, în mai multe rânduri. “Cel mai relevant caz din acest punct de vedere este acțiunea formulată de Ministerul Apărării Naționale la Curtea de Apel București, prin care s-a solicitat anularea decretului prezidențial cu privire la numirea de către președinte a actualului ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, la conducerea Statului Major General. Instanțele nu numai că au judecat speța, dar au și soluționat-o pe fond, stabilind, definitiv, să respingă acțiunea Ministerului, după ce, anterior, dispuseseră suspendarea acestui act administrative”, au precizat sursele citate.

 

Curtea a decis astfel „pentru că nu este convinsă” că există căi de atac interne

Același lucru l-a susținut, în fața CEDO, rerezentantul Guvernului României, în speța „Kovesi vs România”, arătând că reclamanta și-ar fi putut, dacă ar fi vrut, revendica drepturile civile în fața instanțelor de contencios administrativ. „Solicianta ar fi putut contesta, direct în fața instanțelor administrative, Raportul ministrului Justiției, decizia CSM din 26 februarie 2018 sau Decretul de revocare”, a precizat reprezentantul Executivului de la București. 

Până și CEDO recunoaște, în motivarea deciziei, că dreptul intern românesc prevede, într-adevăr, posibilitatea generală de a contesta în fața instanțelor administrative orice decizie administrativă, admițând că decretul prezidețial este o astfel de decizie administrativă în sensul legii. Cu toate acestea, CEDO a marșat pe teoria lui Kovesi, înțelegând că limitele specifice stabilite de CCR ar fi făcut ca o plângere în fața instanțelor administrative să devină eficientă „numai pentru examinarea legalității externe a decretului prezidențial, oferind doar o examinare formală”. „ Curtea nu este convinsă de faptul că reclamanta a avut un remediu intern disponibil pentru a ataca în mod eficient în instanță ceea ce intenționa într-adevăr să conteste, și anume motivele înlăturării sale din funcția de procuror-șef al DNA prin decretul prezidențial din 9 iulie 2018, în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 30 mai 2018. Toate posibilitățile de control judiciar s-au limitat la revizuirea oficială a decretului de înlăturare, în timp ce examinarea adecvării motivelor, relevanța presupuselor fapte pe care s-a întemeiat sau îndeplinirea condițiilor legale pentru validitatea sa, în special aprobarea propunerii al ministrului Justiției de către CSM, au fost exclusive”, se mai arată în motivare. Ca atare CEDO, cu unanimitate de voturi (din complet făcând parte și Iulia Moțoc – numită de Băsescu, după ce DNA a fabricat un dosar penal împotriva familiei fostului judecător CEDO Corneliu Bârsan), a constatat că obiecția Guvernului României, cu privire la faptul că Laura Codruța Kovesi nu și-a epuizat căile de atac interne, este neîntemeiată și, ca atare, respinsă. Mai departe, CEDO admite încălcarea articolelor 6.1 și 10 din Convenția CEDO în cauza „Kovesi vs România”. Hotărârea nu este definitivă și poate fi cerută revizuirea ei. Este greu spre imposibil de crezut, însă, că Guvernul Orban își va exercita acest drept „Această hotărâre va deveni definitivă în circumstanțele prevăzute la articolul 44 § 2 din Convenție. Poate face obiectul revizuirii”, se arată în motivare.

 

Fost judecător: Juridic, decizia nu înseamnă mare lucru. Politic, va începe asaltul împotriva CCR

Adrian Toni Neacșu, fost judecător, fost mebru al CSM și actual avocat, a explicat, în exclusivitate pentru „Jurnalul”, care a fost de fapt situația ridicată în acest proces. „Doamna Kovesi a susținut că nu a putut ataca în instanțele românești decretul prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, deoarece acest act, în susținerea dumneaei, nu poate fi abrogat. Și CEDO a mers pe aceeași teză, menționând că, prin Hotărârea pronunțată în 2018, CCR l-a obligat pe președinte să emită decretul de revocare, motiv pentru care acest decret nu poate fi atacat”, arată avocatul Neacșu.

În realitate, însă, Laura Codruța Kovesi își putea exercita căile de atac la instanțele interne și, numai după epuizarea acestora, se putea îndrepta cu acțiune la CEDO. Afirmația că un decret prezidențial nu poate fi atacat în instanță sau că, și în situația în care a fost atacat, acțiunea va fi respinsă de plano nu este susținută juridic. Argumentația este o șmecherie care a ținut chiar la CEDO. 

Ca și în cazul lui Kovesi, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a formulat, în toamna anului 2018, o cerere de revocare din funcție a procurorului general al României, Augustin Lazăr. Cererea a fost întemeiată prin întocmirea unui raport amplu, pe care Augustin Lazăr l-a atacat în contencios administrativ, la Curtea de Apel Alba Iulia, cerând, în principal, anularea actului administrativ în cauză și, în subsidiar, suspendarea producerii efectelor sale juridice până la finalizarea procesului. Faptul că acest proces nu a mai continuat este doar rezultatul faptului că Augustin Lazăr a ieșit la pensie, de bunăvoie.

Decretele prezidențiale pot fi atacate în instanță. Dovadă în acest sens stau cel puțin două procese prin care se cere anularea Decretului nr. 195/2020 și 240/2020, prin care a fost instituită, la nivel național, starea de urgență. Unul dintre aceste procese a fost deschis la Curtea de Apel Cluj-Napoca, unde un cetățean pe nume Aurel Demeter a formulat, în atenția Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, o acțiune prin care cere judecătorilor să anuleze actul administrativ denumit Decret Prezidențial nr. 195/2020. Al doilea proces a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel Iași, fiind formulat de un cetățean pe nume Bogdan Mihail Zamfir, prin care reclamantul solicită magistraților să dispună anularea articolului 1 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, dar și a articolului 2 din Decretul Prezidențial nr. 195/2020.

Adrian Toni Neacșu mai subliniază că, din punct de vedere juridic, decizia CEDO în cazul Kovesi va avea efect doar în sensul unei probabile modificări a legislației interne, în sensul introducerii în Legea 303/2004 a prevederilor din Legea 554, prin care se arată calea de atac împotriva decretului de revocare. În plan politic însă, avocatul este convins că vor exista atacuri ale sistemului împotriva Curții Constituționale.

Valer Dorneanu: CCR nu este criticat în decizia CEDO

Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, a reacționat după ce CEDO i-a dat câștig de cauză, ieri, Laurei Kovesi. Acesta a precizat că nu are niciun sentiment, „nici de bucurie, nici de nimic”, dar apreciază că cei care doresc să analizeze cu “obiectivitate şi fără părtinire” decizia vor observa că "nu există nicio critică la adresa Curţii Constituţionale". "I-aş ruga pe toţi care vor să analizeze obiectiv decizia CEDO, în raport de Curtea Constituţională, să observe următorul lucru: n-am fost noi atacaţi de doamna Kovesi, nu noi am figurat parte acolo, iar cine citeşte cu obiectivitate şi fără părtinire decizia CEDO să vadă că nu o să găsească nicio critică la adresa deciziei Curţii Constituţionale sau a activităţii Curţii Constituţionale şi o să vadă, în esenţă, că nu decizia Curţii Constituţionale sau o anumită conduită a Curţii Constituţionale a stat la baza deciziei", a precizat președintele CCR. Dorneanu arată că la baza deciziei au stat două articole din Convenţia Drepturilor Omului pe care le-a invocat şi Laura Codruţa Kovesi în sesizare, "care se referă la cu totul altceva''. ''Cine vrea să adâncească cercetările să se uite la sesizare şi la decizie şi să o citească cu obiectivitate", a conchis acesta.

La rândul său, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a declarat că pe firul procesului de demitere a lui Kovesi au fost trei factori care și-au împlinit misiunea. “Eu ca ministru am făcut raportul de evaluare şi am propus revocarea. A fost sesizat CCR, ministrul nu este autor al dreptului de sesizare a Curţii. CCR a luat o decizie şi preşedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Ministrul nu are drept de sesizare a CCR, acest drept îl are presedintele, o au președinții Camerei Deputaților și Senatului sau Guvernul. CCR a dat o decizie și presedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Președintele nu a revocat-o în baza propunerii mele”, a precizat Tudorel Toader.

 

 

Kovesi, susținută în proces de... Soros

Nu putem omite un detaliu mai mult decât elocvent cu privire la procesul câștigat de Laura Codruța Kovesi la CEDO. Din partea societății civile, au avut calitatea de intervenient mai multe organizații civice, printre care și Open Society Justice Initiative. Aceasta este o „ramură” a Open Society Foudation, patronată de celebrul magnat George Soros, ale cărui ONG-uri din România au militat activ pentru Laura Codruța Kovesi. Open Societi justice Initiative a luat chiar cuvântul în proces, susținând că „demiterea unui procuror-șef a fost o dispută pentru un drept civil și a intrat în sfera de aplicare a articolului 6.1 din Convenție, întrucât trebuia să fie înconjurată de garanțiile oferite de articolul menționat pentru a proteja independența procurorilor șefi ca o componentă a statului de drept”.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




În 2021 au crescut amenințările cibernetice legate de vaccinare

În 2021 au crescut amenințările cibernetice legate de vaccinare
Specialiștii de la Kaspersky raportează intensificarea activităților de escrocherie în jurul vaccinurilor COVID-19 în trimestrul 1 al anului 2021, scrie Mediafax. Potrivit specialiștilor Kaspersky,...

Pesta porcină africană, confirmată într-o exploatație din Bistrița

Pesta porcină africană, confirmată într-o exploatație din Bistrița
Pesta porcină africană a fost confirmată la porcii domestici dintr-o exploatație din localitatea Lechința, județul Bistrița-Năsăud, transmite Mediafax Potrivit unui comunicat al Prefecturii...

Un copil de 13 ani, din Prahova s-a electrocutat în timp ce era la pescuit

Un copil de 13 ani, din Prahova s-a electrocutat în timp ce era la pescuit
ISU Prahova a intervenit marți după-amiaza pentru salvarea unui copil de 13 ani care s-a electrocutat în timp ce se afla la pescuit, scrie Mediafax Potrivit ISU Prahova, copilul de 13 ani a fost electrocutat...

Ciolacu: Cîțu se va întoarce din nou cu mâna goală de la Bruxelles

Ciolacu: Cîțu se va întoarce din nou cu mâna goală de la Bruxelles
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu susține că premierul Florin Cîţu merge la Bruxelles "într-o vizită pur turistică" și se va întoarce din nou cu mâna goală, pentru că nu are un plan...

Statele Unite şi Iranul se acuză reciproc de incidentul militar din Strâmtoarea Hormuz

Statele Unite şi Iranul se acuză reciproc de incidentul militar din Strâmtoarea Hormuz
Statele Unite şi Iranul s-au acuzat reciproc, marţi, de incidentul militar care a avut loc în Strâmtoarea Hormuz în contextul negocierilor pe tema relansării Acordului nuclear iranian, informează agenţia...

Înființarea Comisiei de anchetă privind falsificarea datelor pandemiei, respinsă de Parlament

Înființarea Comisiei de anchetă privind falsificarea datelor pandemiei, respinsă de Parlament
Senatorii și deputații au respins, marți, proiectul de înființare a Comisiei de anchetă privind falsificarea datelor pandemiei, propus de PSD. Proiectul de hotărâre pentru înființarea unei comisii de...

Evaluările naționale la clasele a VI-a, a IV-a și II-a încep miercuri cu prezența fizică a elevilor

Evaluările naționale la clasele a VI-a, a IV-a și II-a încep miercuri cu prezența fizică a elevilor
Miercuri încep evaluările naționale de la finalul claselor a VI-a, a IV-a și II-a. Probele se susțin cu prezență fizică, indiferent de scenariile în care se află unitățile de învățământ, a anunțat...

Rusia a expulzat un diplomat român. MAE: Adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Rusia - declarat persona non grata

Rusia a expulzat un diplomat român. MAE: Adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Rusia - declarat persona non grata
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă, ca reacţie la declararea persona non...

UDMR: Suspendarea comerțului cu păsări vii în toată țara va avea consecințe drastice

UDMR: Suspendarea comerțului cu păsări vii în toată țara va avea consecințe drastice
UDMR nu este de acord cu suspendarea activităților comerciale cu păsări vii în toată țara, pentru 30 de zile, o măsură decisă de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, și cere ridicarea acestei...

VIDEO: Social-democrații cer demisia lui Dan Barna: A intrat oficial în categoria penalilor în funcții publice

VIDEO: Social-democrații cer demisia lui Dan Barna: A intrat oficial în categoria penalilor în funcții publice
„Dan Barna a intrat oficial în categoria penalilor în funcții publice și are obligația de a-și da demisia din funcția de vicepremierr”, scriu social-democrații  pe Facebook, după ce DLAF...

Consiliul Europei consideră că restricțiile anti COVID-19 au afectat democrația

Consiliul Europei consideră că restricțiile anti COVID-19 au afectat democrația
Restricţiile impuse de statele UE pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19 au afectat democrația, arată un raport al Consiliului Europei, scrie DPA. Deși acțiunile decise de...

Dan Barna respinge acuzațiile venite din partea Direcției de Luptă Anti Fraudă

Dan Barna respinge acuzațiile venite din partea Direcției de Luptă Anti Fraudă
Vicepremierul Dan Barna neagă acuzațiile de fraudă venite din partea Direcției de Luptă Anti Fraudă (DLAF) și spune că nu are nicio comunicare oficială în care să fie acuzat de astfel de fapte....

Suspiciuni de fraudă cu fonduri europene. Proiectele în care a fost implicat Dan Barna, reclamate de DLAF la DNA. Patru persoane sunt cercetate penal

Suspiciuni de fraudă cu fonduri europene. Proiectele în care a fost implicat Dan Barna, reclamate de DLAF la DNA. Patru persoane sunt cercetate penal
Două proiecte în care a fost implicat şi vicepremierul Dan Barna au fost reclamate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) la DNA, pentru suspiciuni de fraude cu fonduri europene. Patru persoane sunt...

Tanczos Barna, despre ursul Arthur: Prințul a avut autorizație de vânătoare, permis de port-armă

Tanczos Barna, despre ursul Arthur: Prințul a avut autorizație de vânătoare, permis de port-armă
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat marți că în urma verificărilor s-a stabilit că prințul Emanuel von und zu Liechtenstein a avut autorizație de vânătoare și permis de port-armă, din acest punct de...

Cîmpeanu: Școlile vor afla în fiecare vineri dacă vor funcționa on-line sau tradițional

Cîmpeanu: Școlile vor afla în fiecare vineri dacă vor funcționa on-line sau tradițional
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că școlile din localitățile care vineri au rata de infectare mai mică de 1 la mie vor funcționa cu prezență fizică săptămâna următoare. Ministrul...
Serviciul de email marketing furnizat de