Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astăzi sau cel târziu miercuri, Camera Deputaților urmează să dea votul final pe un proiect de lege privind aprobarea OUG 68/2021, prin care Executivul a introdus în legislația din România a Certificatului digital european, pentru libera circulație în interiorul Uniunii Europene. La Senat, în data de 29 septembrie, însă, a fost strecurat un amendament care a trecut de votul plenului, conform căruia, pe durata stării de alertă, Guvernul poate, dacă vrea, să restrângă, până la eliminare, orice drept fundamental sau libertate consimțită în Constituție, pentru cei care nu prezintă acest certificat „verde”. Formularea din amendamentul devenit lege la Senat și care așteaptă votul final la Cameră nu se referă la condiționarea exercitării dreptului la liberă circulație, ci la modul general cu privire la drepturi și libertăți fundamentale. În Constituție, sunt enumerate 30 de astfel de drepturi și libertăți, pornind de la dreptul la viață, libertatea individuală, libertatea de conștiință, dreptul la muncă, la sănătate, la vot, la proprietate privată sau la petiționare – toate acestea putând fi, conform actului normativ indicat, interzise pe perioada stării de alertă celor care nu dețin un certificat „verde”. Specialiștii în Drept atrag atenția asupra faptului că amendamentul încalcă orice normă elementară de democrație și cer Parlamentului să elimine de îndată aceste prevederi.
Pe scurt, situația a început în data de 29 iunie 2021, când Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 68/2021, privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al UE privind Covid-19, pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de Covid-19. Este vorba despre aplicarea a două Regulamente UE – 2021/953 și 2021/954, cele două acte urmărind strict facilitarea liberei circulații între statele membre UE.
În Ordonanța de Urgență, așa cum a fost ea adoptată de Guvern, se reglementează măsurile privind eliberarea, obținerea și verificarea acestor certificate digitale în România, precum și constituirea structurii informatice de eliberare și verificare SII-CDC. Nicăieri în textul OUG nu se face referire la alte restricții care ar putea fi introduse împotriva populației prin eliberarea acestui certificat.
Ei bine, la Senat, în comisiile de specialitate care au analizat proiectul de lege de aprobare a acestei Ordonanțe de Urgență au fost adoptate mai multe amendamente, printre care și introducerea unui articol 4 indice 1 paragraf 3, prin care acest certificat „verde” poate fi cerut pentru absolut orice activitate, pe teritoriul României, dacă Guvernul vrea. Absolut orice drept fundamental, garantat de constituție, poate fi abrogat „temporar”, conform acestui articol introdus, pe șest, în lege, pentru cei care nu prezintă acest certificat digitat. Mai exact, se completează în mod direct Legea nr. 55/2020, cea în baza căreia Guvernul declară și prelungește, lună de lună, din mai 2020, starea de alertă în România.
Formularea care dă fiori reci constituționaliștilor
Astfel, se arată că, „în considerarea analizei factorilor de risc prevăzuți la articolul 3 alineat 4, la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin hotărâre a Guvernului adoptată în temeiul articolului 4, pe durata stării de alertă se poate institui obligația prezentării certificatului digital (…) pentru asigurarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale, în interesul protejării sănătății publice și în scopul exclusiv al combaterii răspândirii epidemiei Covid-19”. Cine poate restrânge absolut orice libertate sau drept fundamental? „Condițiile privind prezentarea și verificarea certificatului digital, precum și categoriile de persoane care au obligația prezentării acestuia se stabilesc, la propunerea CNSU, prin hotărâre de Guvern”.
Obligația prezentării acestui certificat „pentru asigurarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale” este o sintagmă care dă fiori reci specialiștilor în Drept constituțional. „Drepturile și libertățile fundamentale” fac obiectul Capitolului II din Constituție, de la articolul 21, la articolul 52. Formularea din proiectul de lege citat lasă la latitudinea Guvernului ca, prin HG, să condiționeze de acest certificat „verde” exercitarea oricăruia sau a tuturor celor 30 de drepturi fundamentale ale omului, în România.
Care sunt aceste drepturi? Ne spune însăși Constituția României: dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; libertatea individuală; dreptul la apărare; libera circulație; inviolabilitatea domiciliului; secretul corespondenței; libertatea conștiinței; libertatea de exprimare; dreptul la informație; dreptul la învățătură; accesul la cultură; dreptul la ocrotirea sănătății; dreptul la un mediu sănătos; dreptul la vot; dreptul de a fi ales; dreptul de a fi ales în Parlamentul European; libertatea întrunirilor; dreptul la asociere; dreptul la muncă și la protecția socială a muncii; interzicerea muncii forțate; dreptul la grevă; dreptul la proprietate privată; libertatea economică; dreptul la moștenire; nivelul de trai; familia; protecția copiiilor și a tinerilor; protecția persoanelor cu handicap; dreptul la petiționare și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Au fost „pentru” senatorii PNL, USR și UDMR
Acest paragraf a fost introdus în proiectul de lege pentru aprobarea OUG 68/2021, după ce Consiliul Legislativ a emis avizul pozitiv, analizând doar textul inițial al Ordonanței. Iar, cu aceste prevederi considerate absurde, proiectul de lege a fost supus, pe data de 20 septembrie 2021, la vot în Plenul Senatului. Fiind adoptat cu 71 de voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă”, iar 45 de senatori s-au abținut de la vot. Politic, cei care au votat pentru au fost senatorii PNL, USR și UDMR, împotrivă a votat, în bloc, tot grupul senatorial al AUR, iar cei care s-au abținut de la vot au fost parlamentarii PSD.
Legea, în forma adoptată de Senat, cu tot cu acest articol halucinant, a ajuns la Camera Deputaților, care este și for decizional. În data de 6 octombrie, Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Probleme ale Minorităților Naționale a emis un aviz nefavorabil, pe care l-a înaintat lui Nelu Tătaru, în calitate de președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie, lui Ioan Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații, și lui Constantin Șovăială, președintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Specialiștii în Drept arată că Legea nici nu poate fi supusă la vot. „Trebuie lege organică, nu una ordinară”
Lucrurile, din punct de vedere al constituționalității acestei legi de aprobare a OUG 68/2021, dar care, prin amendamentele depuse și adoptate la Senat, modifică și completează o lege organică (Legea 55/2020), sunt și mai grave.
Legea, așa cum a ieșit ea de la Senat, urmează să fie supusă dezbaterii și votului Camerei Deputaților chiar astăzi, 11 octombrie. Proiectul se află la punctul al șaptelea de pe ordinea de zi, la categoria „legilor ordinare”, dar care se dezbate în procedură de urgență, sub rezerva depunerii raportului comun de către cele trei comisii – Comisia pentru Sănătate și Familie, Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor și Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Ei bine, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător, atrage atenția că, în Camera Deputaților nu se poate vota potrivit Constituției, deciziilor CCR și propriului lor Regulament legea de aprobare în forma conținând amendamentul de la Senat, cu modificarea Legii nr. 55/2020. „Această din urmă lege este o lege organică, în timp ce legea de aprobare a OUG 68/2021 este una ordinară. Orice modificare la o lege organică trebuie făcută prin lege organică la rândul ei, adică după o cu totul altă procedură și cu alt cvorum de vot (majoritatea deputaților în loc de majoritatea celor prezenți)”, susține Neacșu, care arată și deciziile CCR care interzic acest lucru. „Curtea Constituțională, în jurisprudenţa sa constantă (de exemplu, Decizia nr.392 din 2 iulie 2014, Decizia nr.53 din 18 mai 1994, Decizia nr.88 din 2 iunie 1998, Decizia nr.442 din 10 iunie 2015 s.a.), a statuat că ori de câte ori o lege derogă de la o lege organică, ea trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice. Mai mult, art.73 alineat 3 din Constituţie prevede indirect că reglementările derogatorii sau speciale de la cea generală în materie trebuie şi ele adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din aceeaşi categorie. Altfel spus, Curtea Constituțională a reţinut că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică. În consecință, comisiile Camerei Deputaților trebuie să constate că se propune printr-o lege ordinară modificarea unei legi organice (Legea 55/2020)”.
Adrian Toni Neacșu: „Este un pericol pentru statul de drept”
Legat de amendamentul care permite Guvernului, la propunerea CNSU, să condiționeze exercitarea oricăruia sau tuturor drepturilor și libertăților fundamentale de prezentarea certificatului digital, avocatul atrage atenția că este unul „șocant și înseamnă cedarea întregii Constituții bunului plac și arbitrariului Guvernului și Comitetului pentru situații speciale de urgență”. Toni Neacșu arată că amendamentul este cel care conferă legii așa cum a trecut de Senat (vot pentru PNL-USR-UDMR, împotrivă AUR și abținere PSD) „un caracter absolut nedemocratic, Parlamentul delegându-și practic Guvernului dreptul exclusiv pe care îl are potrivit Constituției de a limita prin lege drepturile și libertățile fundamentale în situații excepționale”.
În concluzie, fostul judecător cere Parlamentului „să renunțe la acel amendament păgubos”. „Indiferent ce se întâmplă cu OUG 68/2021, pericolul pentru statul de drept și riscul de abuz constituțional vine direct de la amendamentul nerușinat juridic care a venit de la Senat”, a conchis acesta.
