Judecător CSM: Adevărata problemă a pensiilor magistraților vizează 2.000 de judecători și procurori
Reforma pensiilor speciale ale magistraților nu rezolvă, în esență, problema reală din sistemul judiciar românesc. Aceasta este concluzia judecătorului Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care avertizează că magistrații vor continua să se pensioneze la vârste de 52–53 de ani, în ciuda modificărilor legislative recente.
Cine sunt cei mai afectați de noua lege
Dintr-un total de aproximativ 7.000 de magistrați activi, circa 2.000 se află în mijlocul carierei și sunt cei mai expuși efectelor reformei. Apropiați de vârsta de pensionare, aceștia resimt acut schimbările aduse de noua legislație.
„Problema este legată de vreo 2.000 de magistrați, din cei 7.000 cu totul, care se află la mijlocul profesiei lor. Ei sunt relativ apropiați de vârsta de pensionare și li se creează o frustrare pe care o pot înțelege omenește", a declarat Drăgușin la emisiunea Off The Record, difuzată de Mediafax.
De ce se pensionează devreme magistrații
Judecătorul CSM combate percepția publică că magistrații aleg pensionarea timpurie din dorința de confort. Cauza reală, susține el, este volumul copleșitor de muncă.
„Oamenii nu pleacă la pensie pentru că vor să se ducă în Maldive la 50 de ani. Pleacă pentru că volumul de activitate este insuportabil", a explicat Drăgușin, adăugând că un judecător intră într-un „ritm absolut infernal" din care o simplă absență de trei zile poate decala toate dosarele în lucru.
Magistratul recunoaște că această situație reprezintă și o responsabilitate instituțională: „Este și vina CSM-ului ca instituție — nu neapărat a actualei structuri, ci a tuturor CSM-urilor — că nu au avut acest lucru în atenție."
Campanie media de opt luni împotriva magistraturii
Pe lângă criza pensiilor, Drăgușin atrage atenția asupra unui alt fenomen îngrijorător: o campanie media susținută, cu implicare politică, îndreptată împotriva sistemului judiciar.
„A fost o perioadă de circa opt luni de campanie media agresivă împotriva magistraturii. Această campanie nu putea să aibă atâta susținere fără intervenția factorului politic", a afirmat judecătorul.
În opinia sa, obiectivul real al campaniei nu a fost reforma pensiilor, ci destabilizarea puterii judecătorești în perspectiva unor măsuri politice viitoare. „Toată această campanie a vizat destabilizarea magistraturii pentru anumite scopuri. Cel puțin dacă vorbim despre puterea judecătorească, acest obiectiv nu s-a realizat."
Efecte reale: frustrare crescută și imagine deteriorată
Deși destabilizarea instituțională nu s-a produs, campania a lăsat urme vizibile în interiorul sistemului. Drăgușin semnalează o creștere semnificativă a frustrării în rândul magistraților — nu atât din cauza conținutului tehnic al reformei, cât din cauza modului în care aceasta a fost impusă.
„Din exterior se vede clar că puterea executivă a impus această măsură fără dialog, fără să asculte magistratura, împotriva voinței acesteia", a conchis judecătorul CSM.

