USR atacă Bucureștiul cu un candidat încurcat penal

Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit primul termen de judecată în dosarul 1409/2/2023 pentru data de 24 septembrie 2024, la ora 9.00, la Completul nr. 1. Este vorba despre dosarul în care atât edilul general al Capitalei, Nicușor Dan, cât și Agenția Națională de Integritate au formulat recursuri împotriva hotărârii Curții de Apel București, din luna septembrie a anului trecut, prin care o parte dintre acuzațiile de conflict de interese aduse lui Nicușor Dan de către inspectorii de integritate au fost desființate.

Interesant este că, potrivit informațiilor furnizate din zona guvernamentală, alegerile locale de anul acesta ar urma să aibă loc doar cinci zile mai târziu, pe data de 29 septembrie. Asta, în condițiile în care, ultimele alegeri locale, la termen, au avut loc, în România, pe data de 27 septembrie 2020, ele fiind decalate, din iunie, din cauza pandemiei de Covid-19.

În procesul care s-a judecat, pe fond, la Curtea de Apel București, Nicușor Dan a formulat recurs în data de 16 octombrie 2023, în condițiile în care Agenția Națională de Integritate a formulat recurs încă din data de 13 octombrie 2023.

Prin hotărârea atacată cu recurs, Curtea de Apel București nu a anulat faptele cu care inspectorii de integritate au sesizat procurorii. Iar în cazul în care va fi găsit vinovat, Nicușor Dan se poate alege, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, și cu interdicția de a mai ocupa funcții publice.

Suspiciunea penală rămâne în vigoare

Ambele căi de atac sunt îndreptate împotriva Hotărârii nr. 1414/2023, pronunțată de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București la data de 21 septembrie 2023, proces în care Nicușor Dan a chemat, încă din data de 2 martie anul curent, în judecată Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea raportului ANI nr. 7243/G/II din 15 februarie 2023.

Reamintim că, pe fond, Curtea de Apel București a admis excepția tardivității formulării cererii adiționale și a constatat că reclamantul Nicușor Dan a fost decăzut din dreptul de a invoca noi motive de nelegalitate a raportului ANI. Judecătorii au admis excepția inadmisibilității exercitării controlului de legalitate asupra dispoziției din raportul de evaluare prin care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și au respins cererea lui Nicușor Dan de anulare a raportului de evaluare cu privire la acest aspect, ca inadmisibilă.

În schimb, Curtea de Apel București a admis, în parte, cererea formulată de Nicușor Dan în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate și a anulat, în parte, raportul de evaluare nr. 58251/G/II din 23 decembrie 2022, sub aspectul constatării existenței stării de incompatibilitate și a conflictului de interese. 

Și-a plătit amenzile cu banii Primăriei

Nicușor Dan are o mare problemă cu care intră în campania electorală de anul viitor. Latura care nu a fost desființată prin hotărârea judecătorească amintită se referă la faptul că ANI a constatat că există suspiciuni cu privire la săvârșirea de către primarul general al Capitalei a două infracțiuni de serviciu prevăzute de Codul penal.

Mai exact, inspectorii de integritate susțin în raportul de constatare că au sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Nicușor Dan a infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, întrucât o amendă contravențională aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța de judecată abilitată au fost efectuate de Direcția Juridică din cadrul aceleiași Primării a Municipiului București, pentru Nicușor Dan, atât în calitate de persoană fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități.

Mai mult, ANI a sesizat Parchetul General și pentru modul în care Nicușor Dan a îndeplinit, simultan, calitatea de director interimar al ALPAB cu cea de primar general, prilej cu care și-a cerut sieși, și și-a și aprobat, suplimentarea bugetului cu 3 milioane de lei. Pentru abuz în serviciu, Nicușor Dan riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 și 7 ani, iar pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane riscă închisoarea cuprinsă între 1 și 5 ani. În ambele cazuri se aplică și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

ANI vrea să întoarcă și partea administrativă a raportului, desființată pe fond

Pe partea administrativă, pe care Curtea de Apel București a anulat-o, dar care face obiectul recursului la ÎCCJ, ANI susține că, în perioada 7 august - 7 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general interimar al ALPAB, Nicușor Dan a solicitat, în calitate de director general, suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3 milioane de lei și, ulterior, a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat.

Prin acest demers, bugetul ALPAB a fost suplimentat de la 11.517.000 de lei, la 14.517.000 de lei, Nicușor Dan încălcând, astfel, prevederile a trei articole din Legea 161/2003. Astfel, a încălcat, printre altele, articolul 70, care se referă la faptul că prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana care exercită o demnitate sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin.