Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Merge mai departe războiul între aplicarea legislației în vigoare și metodele medievale ale Inchiziției, în legătură cu plagiatul la doctorat. În ultimele două săptămâni, Ministerul Educației, în frunte cu ministrul Sorin Cîmpeanu și cu juristul instituției, Ioana Lazăr, au primit acuzații pentru că nu l-au „executat” pe fostul procuror CSM, Codruț Olaru, chiar dacă ministrul ar fi încălcat legea, acceptând să facă acest lucru. Între timp, Curtea de Apel București a dat o decizie prin care arată că reprezentanții ministerului au avut dreptate, însă cei care-i cer capul lui Codruț Olaru interpretează decizia instanței ca pe o acțiune a „mafiei”, nicidecum ca pe rezultatul interpretării corecte a cadrului legal. Mai mult, comentariile din spațiul public induc în eroare pe toată lumea, menționându-se că Ministerul Educației ar trebui să depună contestație, deși se știe foarte clar faptul că exact Ministerul a dat aviz negativ, în conformitate cu legislația în vigoare, având exact aceeași motivație ca și instanța.
A venit rândul procurorului Codruț Olaru să treacă prin chinurile Inchiziției, pe tema plagiatului din teza de doctorat. Execuția publică a procurorului CSM este desfășurată pas cu pas, cu același modus operandi pe care îl regăsim în toate cazurile de acuzație de plagiat, în legătură cu cei mai importanți oameni din stat, în România sau alte țări europene. Codruț Olaru era anunțat deja ca plagiator dovedit, în mass-media și social media, din 17 mai 2021, deși nu exista, la acea dată, o decizie în acest sens, din partea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Procurorul a dat în judecată CNATDCU, blocând decizia de anulare a titlului său de doctor prin procedura legală: se amână orice decizie până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată. Cu toate acestea, din luna mai până la jumătatea lunii iunie s-au făcut presiuni asupra Ministerului Educației, din partea unor reprezentanți ai societății civile și ai mass-media, astfel încât să intervină ministrul și să-i anuleze titlul de doctor procurorului CSM, prin încălcarea legii. Faptul că nici ministrul, nici juristul ministerului nu au vrut să încalce legea a fost interpretat ca o încercare de „spălare” a „plagiatorului”, însă și Curtea de Apel București, la sfârșitul săptămânii trecute, a dat o decizie care le dă dreptate celor de la Ministerul Educației: conform legislației în vigoare, nu se poate anula titlul până nu există hotărârea definitivă.
Unic în istorie: aviz de legalitate supus la vot
Faptul că s-a judecat această cauză la Curtea de Apel București nu are niciun fel de legătură cu adresa din buletin a lui Codruț Olaru – așa cum au existat comentarii în mass-media și social media – pentru simplul motiv că era judecată o cauză a Ministerului Educației. Iar faptul că ministerul nu poate să depună recurs este legat de nelegalitatea pe care chiar ministerul a sesizat-o, nicidecum de „mafia” care încearcă „să-l spele” pe procurorul Olaru – așa cum unii au încercat să dezinformeze, în mod deliberat, susținând că prin lipsa acestei acțiuni ministerul va arăta că este implicat în „spălarea” procurorului declarat plagiator înainte de orice decizie a unei instanțe. Dacă Ministerul Educației ar face contestație, în cele cinci zile de la pronunțarea hotărârii Curții de Apel, ar fi ca și cum și-ar autocontesta propria decizie – ceea ce știu la fel de bine și cei care susțin că așteaptă această acțiune, iar lipsa ei ar arăta clar culpa ministerului. „Această decizie a vizat suspendarea executării deciziilor CNATDCU și a procedurii de verificare a sesizărilor, până la soluţionarea definitivă a cauzei care a făcut obiectul deciziei. Direcția Juridică a Ministerului Educației a comunicat CNATDCU neregulile procedurale existente, dar, în mod surprinzător, această informare a Direcției Juridice a fost supusă la vot și respinsă de către CNATDCU. Această supunere la vot a textului unui aviz de legalitate a constituit o premieră la nivel național. Și o premieră pentru orice stat de drept, constituind o sfidare a logicii, dar și a reglementărilor legale care departajează clar atribuțiile administrative de cele științifice. Ulterior a fost emis un aviz de nelegalitate, motivat, cu privire la procedura parcursă. Curtea de Apel București a confirmat decizia Direcției Juridice, dispunând suspendarea procedurii, urmând ca motivele avute în vedere să ne fie comunicate”, a explicat, pentru Jurnalul, Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației. Ioana Lazăr este juristul Ministerului Educației, expert cu peste 20 de ani de activitate în acest domeniu, în diverse funcții de consultant juridic al Ministerului Educației.
Ministerul Educației are obligația de a respecta legea, indiferent de opiniile exprimate în spațiul public sau pe rețelele de socializare. În același timp, în orice stat de drept, orice autoritate publică trebuie să respecte deciziile instanțelor de judecată.
Citește pe Antena3.ro
Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației
Jurnalista Emilia Șercan nu a putut deveni „intervenient”
Joia trecută, pe 8 iulie, Curtea de Apel București a dat o pronunțare de suspendare a comisiilor de verificare a tezei lui Olaru și a procedurii. „Soluția pe scurt: (...) Dispune suspendarea executării deciziei nr. 3093/9.10.2020, deciziei nr. 127/25.11.2020 și deciziei nr. 118/25.11.2020 până la soluționarea definitivă a cauzei. Dispune suspendarea procedurii de verificare derulată de CNATDCU cu privire la sesizările nr. 3276/15.11.2019 și 3055/7.10.2020 până la soluționarea definitivă a cauzei (...)” - motivează instanța. În aceeași ședință, instanța a respins cererea jurnalistei Emilia Șercan de a deveni parte în procesul lui Codruț Olaru, în calitate de intervenient, pentru a-l acuza în nume personal de plagiat. Cererea a fost respinsă „ca tardiv formulată”, pentru că nu a respectat procedura, adică cererea trebuia să fie formulată în scris, nu „oral”. Apoi instanța a respins și cererea acesteia de amânare a hotărârii, până reușește să formuleze cererea în scris, tot „ca tardiv formulată”.
