S-a decis! Parcul Retezat revine în proprietatea statului român

Instanța a respins recursurile familiei Kendeffy prin care aceasta cerea retrocedarea a mii de hectare de teren. 

„Respinge ca nefondate recursurile ci­vile declarate de pârâtele reclamante re­convenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pro­nunţată de judecătoria Haţeg. Res­pinge ca nefondat recursul declarat de pâ­râta reclamantă reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth), împotriva încheierii civile nr. 1175/cc/09 decembrie 2020 pronunţată de judecătoria Haţeg. Fără cheltuieli de judecată în prezentul recurs, urmând a fi valorificate de intimaţi, pe cale separată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022. Document: hotarâre 84/2022 10.11.2022”.

Academia Română a început procesele împotriva urmașilor familiei Kendeffy în anul 2009, după ce aceștia au obținut proprietatea asupra Parcului Retezat. Identificarea terenurilor retrocedate de Kendeffy Maria și Pongracz Elisabeth a necesitat 13 expertize. Pentru obținerea de probe din străinătate au trebuit constituite 3 comisii rogatorii internaționale. Judecătoria Hațeg a respins retrocearea, în august 2020, scrie mesagerulhunedorean.ro. 

A fost nevoie de 17 ani pentru ca statul român să reintre în proprietatea Parcului Retezat

Maria Kendeffy avea 85 de ani și se afla de peste 20 de ani într-un azil din Viena când a început lupta pentru obținerea Parcului Retezat. Ea a fost nora ultimului grof Gabor Kendeffy, după căsătoria cu fiul acestuia, Nikolaus., mort în 1993. Soția i-a supraviețuit și i-a dat împuternicire, în 2005, fiicei și ginerelui să recupereze averea vechilor grofi. Aceștia au cerut apoi au­to­rităților din Țara Hațegului retro­ce­da­rea Masivului Retezat. Este vorba despre circa 10.000 de hectare de pădure, pășune și stânci.

În mod paradoxal, cererea a ajuns rapid la Comisia Județeană de Fond Funciar Hunedoara iar în martie 2006 a fost adoptată o lege care permite retrocedarea pădurilor din arii naționale protejate, astfel încât Comisia le trocedează Parcul Retezat, deși unii membri ai acesteia cer verificarea arhivelor din București și Cluj, arătând că pe unele acte din dosar apare ștampila "Reforma Agrară", ceea ce înseamnă că proprietarul a fost despăgubit de stat în urma naționalizării. 

Dar fostul prefect de Hunedoara, Marius Cristian Vladu, nu a ținut cont de obiecțiile acestora și, în decembrie 2006, Maria Kendeffy devine proprietara nu doar a Masivului Retezat, ci și a rezervației, aflate în proprietatea Academiei Române din 1930.

În fața instanțelor de judecată, instituația a invocat, printre altele, că Maria Kendeffy este nora lui Gabor Kendeffy, astfel că nu-i poate moșteni pe socrii săi dacă nu există un testament. Totodată, fiica acesteia, Elisabeth Pongracz, nu îndeplinea con­dițiile pentru a primi terenuri în România deoarece nu avea cetățenie română.