Șefia Armatei, funcție cu risc de pușcărie

Generalii cu multe stele care au avut șefia Armatei Române nu au fost vătămați în misiunile militare în teatrele de luptă, dar mulți dintre ei au suferit condamnări în țară în urma unor procese cu multe controverse juridice. Dacă șefi de Stat Major şi miniștri ai Apărării dinainte de 1990 au fost judecați în procese legate de Revoluție, care pot intra în categoria represiunii politice, nici cei care au urmat în cea mai înaltă funcție a ierarhiei militare nu au scăpat de implicarea factorului politic în actul de justiție. Statul Major al Armatei a avut la comandă 13 generali în perioada 1974-2019. Dintre aceștia, cinci au suferit condamnări, unul a fost acuzat de trădare, altul era considerat omul rușilor.

Generalii Ion Coman, Ion Hortopan, Vasile Milea, Ștefan Gușă au avut, în această ordine, funcția de șef al Marelui Stat Major după 1974, fiind implicați în evenimentele din decembrie 1989. Ion Coman a fost condamnat pentru represiunea de la Timișoara; Vasile Milea a murit în 22 decembrie *89 prin împușcare, fiind declarat erou de noile autorități, dar considerat trădător de Ceaușescu; Hortopan, care a condus represiunea de la Inter, și Gușă nu au fost chemați în procesele revoluției. Vasile Ionel, rechemat din rezervă, a deschis seria postrevoluționară a șefilor de Stat Major, dar a fost considerat om al rușilor de generalul Victor Atanasie Stănculescu, fără a fi publicate însă dovezi în acest sens.

SERIE NEAGRĂ LA STATUL MAJOR

După 1991 începe „seria neagră” pentru capii Armatei. Dintre cei cinci generali care au condus Statul Major în perioada următorilor 15 ani (1991-2006), doar unul a scăpat fără condamnare. De menționat că dosarele împotriva lui Dumitru Cioflină, Mircea Chelaru, Mihai Popescu și Eugen Bădălan au fost deschise de DNA după venirea lui Traian Băsescu la Cotroceni. Fără probleme au fost doar generalii aflați la comandă sau recuperați sub mandatul lui Băsescu - Degeratu, Marin, Dănilă. Nicolae Ciucă, aflat acum în funcție, este în centrul unui scandal politic fără precedent, care poate ajunge la Curtea Constituțională.

Calvarul lui Cioflină a început după venirea lui Băsescu la Cotroceni. Procesul pentru schimbul de terenuri în care a fost acuzat de DNA, în octombrie 2006, de abuz în serviciu a fost considerat o făcătură menită să-i pedepsească pe Victor Babiuc și Gigi Becali. Babiuc îl persiflase pe Trăienel când erau colegi de Guvern, iar Becali, intrat în politică, îl bălăcărea pe Băsescu și, în plus, denunțase afacerile lui Puiu Popoviciu cu terenurile din Băneasa. Ca atare, în procesul ajuns pe culoarul care trebuia la Înalta Curte, au fost acceptate ca probe o serie de falsuri grosolane, inclusiv hărți militare inventate, pentru a susține teoria acuzării că schimbul de terenuri fusese montat de Babiuc și Cioflină doar pentru a-i crea un avantaj lui Becali. În 22 mai 2013, Cioflină, ajuns în depresie, află sentința pronunțată de completul condus de Livia Stanciu - 2 ani de închisoare, la fel ca și Babiuc.

Marile manevre pentru vacantarea postului

În 2006, Băsescu pornește ofensiva pentru înfrângerea „rezistenței” din interiorul CSAT pe care o afișau „oamenii lui Tăriceanu”. Pe ministrul Apărării îl va elimina printr-o plângere penală depusă de Adriana Săftoiu. Eliminarea lui Eugen Bădălan din postul de la Statul Major al Armatei se va face tot cu mâna DNA, care scoate de la naftalină o afacere veche, denunțată de șeful auditului din MApN, care viza un barter cu tehnică militară dezafectată în schimbul anvelopelor noi pentru blindate și camioane. Dosarul „Tofan Grup” îl implică și pe generalul Mihai Popescu, fost șef al Statului Major, senator PSD, care semnase contractul. Deși cu o pagubă “afișată” de 1,2 milioane de euro, procesul se va încheia la ÎCCJ , în 2012, cu condamnări cu suspendarea pedepselor de 4 ani pentru cei doi generali. În locul vacantat de Bădălan va fi înscăunat un marinar - amiralul Gheorghe Marin. În finalul de mandat, Băsescu mai primește o satisfacție - condamnarea cu suspendare a lui Mircea Chelaru și a fostului ministru Corneliu Dobrițoiu în dosarul „Case pentru generali”.

Dintre cei cinci generali care au condus Statul Major al Armatei în perioada 1991-2006, doar unul a scăpat fără condamnare. Dosarele împotriva lui Dumitru Cioflină, Mircea Chelaru, Mihai Popescu, Eugen Bădălan au fost deschise după venirea lui Traian Băsescu la Cotroceni.

DNA și ÎCCJ și-au dat mâna să rezolve interesele lui Băsescu din Armată sau răfuieli politice