Curtea de Apel Piteşti a stabilit, miercuri, pentru data de 7 decembrie, un nou termen în procesul privind casa din Sibiu pierdută de familia preşedintelui Klaus Iohannis.
Până atunci, instanţa se va pronunţa pe 4 octombrie dacă se impune o verificare de documente solicitate de una dintre părţi.
Verificarea de scripte a fost cerută de avocatul Virgiliul Viorel Vulcan, care a contestat, la fel ca la primul termen din 22 iunie, validitatea contractul de reprezentare încheiat între Rodica Baştea, parte în proces, şi casa de avocatură care reprezintă şi interesele familiei Iohannis. Vulcan a susţinut că acel contract este "o făcătură", fiind un contract de mandat general în care nu este menţionat obiectul procesului aflat în prezent în derulare.
Acelaşi avocat a solicitat instanţei să compare semnăturile Rodicăi Baştea de pe contractul de asistenţă juridică şi de pe un alt document aflat la dosarul de fond, susţinând că sunt total diferite.
În schimb, avocatul Octavian Popescu, cel care reprezintă interesele Rodicăi Baştea şi ale familiei Iohannis, a susţinut că acel contract de asistenţă juridică este perfect legal, iar orice verificare de scripte s-ar situa în afara cadrului procedural.
Completul de trei judecători a rămas în pronunţare pentru data de 4 octombrie pe solicitarea privind verificarea de scripte, ambii avocaţi fiind invitaţi ca până atunci să depună concluzii scrise.
Următorul termen pe fond a fost stabilit pe 7 decembrie, dată până la care se va relua şi procedura de citare a tuturor părţilor din dosar.
La ieşirea de la Curtea de Apel Piteşti, avocatul Octavian Popescu a refuzat să facă orice comentariu pe marginea dosarului.
"V-aş ruga să-mi permiteţi să nu fac niciun comentariu pe niciun aspect, (...) dosarul se află pe rolul instanţei de judecată şi nu ar fi corect din partea mea să fac comentarii în afara sălii", a spus Popescu.
În schimb, avocatul Virgiliul Viorel Vulcan i-a prezentat pe doi dintre clienţi săi, ambii octogenari, despre care a spus că ar fi fost acuzaţi de presiuni asupra justiţiei.
"Dânsul e domnul Oargă, nenea Oargă din Sibiu. Dânsa e tanti Elisabeta Antonescu din Sibiu. Ăştia sunt ăia care fac presiuni asupra justiţiei şi care i-au luat una din case lui Iohannis, care a fost agonisită din meditaţii. Ce tupeu poţi avea să vii să spui că aceşti oameni au făcut presiuni asupra justiţiei, după 15 ani de stat în judecată", a declarat avocatul.
Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului, se judecă la Curtea de Apel Piteşti, conform deciziei din 6 aprilie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa supremă a admis, pe 6 aprilie, o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la o altă curte de apel din ţară, decizia fiind definitivă.
Potrivit presei locale, Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.
Astfel, în urma articolelor apărute în presă, Carmen şi Klaus Iohannis susţin că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor.
Carmen şi Klaus Iohannis au depus o contestaţie în anulare după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Braşov un proces privind un imobil din centrul Sibiului.
Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut o casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta.
La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.
Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. AGERPRES