Lupii din Harghita sunt puşi în pericol din cauza numărului mare de câini vagabonzi

Numărul mare de câini vagabonzi sălbăticiţi din păduri sau a celor care provin de la stâne reprezintă un pericol pentru populaţia de lupi, întrucât vânează animalele preferate de aceştia sau le transmit diferite boli grave, arată mai multe studii realizate în cadrul proiectului WolfLife, primul din ţară destinat conservării populaţiei de lupi.

Coordonatorul proiectului, Szabo Szilard,de la Agenţia de Protecţia Mediului Harghita, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că numărul de câini din păduri este îngrijorător de mare şi are o influenţă negativă asupra populaţiei de lupi.

'Cea mai mare problemă la noi sunt câinii care sunt total fără stăpân sau ies de sub controlul stăpânului, pleacă în pădure şi au influenţă negativă asupra lupilor, prin concurenţă la hrană. Vânează şi omoară animalele sălbatice care ar fi prada normală a lupilor, cum ar fi mistreţi, căpriori, cerbi şi au un efect negativ şi pentru că le transmit lupilor boli şi paraziţi', a explicat Szabo Szilard.

De altfel, un studiu realizat pe mai mulţi câini vagabonzi capturaţi din păduri a arătat că aceştia sunt purtători de boli grave care pot ucide populaţia de lup, cu precădere exemplarele tinere, în contextul în care mortalitatea puilor de lup este foarte mare în primul an de viaţă.

Szabo Szilard a mai spus că în ultima perioadă a crescut foarte mult numărul turmelor de oi datorită subvenţiilor acordate de Uniunea Europeană, iar ciobanii ţin la stână un număr mare de câini de pază, de calitate necorespunzătoare, 'care în loc să păzească turma şi să prevină pagubele, fac şi ei pagube şi vânează în păduri'.

Pentru rezolvarea acestei probleme, în cadrul proiectului s-a înfiinţat o canişă de ciobăneşti carpatini care vor fi dresaţi şi vor fi donaţi ciobanilor, 'pentru a îmbunătăţi efectivul de câini de pază'.

Lupii sunt afectaţi şi de fragmentarea habitatelor lor de lucrările de infrastructură rutieră şi feroviară, în condiţiile în care au nevoie de habitate mari pentru a putea supravieţui şi a-şi găsi hrana. De asemenea, există probleme legate de percepţia pe care o au vânătorii faţă de lupi, existând o 'competiţie' între aceştia pentru acelaşi vânat.

'Există o competiţie între lupi şi vânători pentru aceeaşi pradă. În foarte multe locuri există braconaj. În cazul lupilor chiar nu sunt ucişi pentru trofee sau beneficii materiale, ci ca să distrugă concurenţa. Îl împuşcă şi îl lasă acolo', a precizat Szabo Szilard.

În cadrul proiectului s-a efectuat şi o evaluare a stării din conservare a populaţiei de lup din care a reieşit că efectivele nu sunt atât de mari după cum reiese din datele oficiale, întrucât aria de deplasare a haitelor este foarte mare şi exemplarele sunt greu de numărat.

Tot în cadrul acestui proiect s-au colectat mostre pentru analiză genetică, ce vor fi prelucrate la un laborator din Germania, pentru a stabili relaţiile de înrudire şi alte date despre efectivul de lupi, dar se va realiza şi o analiză a dietei lupului şi se vor desfăşura şi mai multe campanii de informare şi conştientizare.

Szabo Szilard a mai spus că se va elabora şi un 'Plan de acţiune naţională pentru conservarea speciei', la realizarea căruia sunt cooptaţi toţi cei implicaţi.

Proiectul WolfLife este derulat de agenţiile de protecţie a mediului din Harghita, Covasna şi Vrancea, în parteneriat cu Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice şi are ca scop implementarea celor mai bune practici pentru conservarea în mediul natural a speciei de lup, menţinerea unei populaţii sănătoase şi viabile de lupi în Munţii Carpaţi, dar şi promovarea unei bune coexistenţe om-lup.

 Zona vizată de proiect este partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, care cuprinde 18 situri Natura 2000 de pe arealul judeţelor Vrancea, Covasna, Harghita, Bacău, Neamţ şi Mureş.

Proiectul WolfLife are un buget de aproximativ 950.000 de euro, din care 75% sunt alocaţi de Comisia Europeană şi 25% de Ministerul Mediului, a demarat în 2014 şi se derulează pe o perioadă de patru ani.