Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parcări gratuite pentru mașinile hibrid și electrice, piste de biciclete și galoși pe talpa șinei de tramvai. Sunt doar o parte dintre măsurile pe care Primăria Municipiului București le are în plan, pentru următorii 5 ani, potrivit unui proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe site-ul PMB. Deși planurile sunt mărețe și e foarte puțin probabil să fie realizate, la ritmul în care se mișcă lucrurile în Capitală, efectul pe care și l-au propus autoritățile să îl obțină cu aceste planuri – 10 decibeli în timpul nopții și 5 decibeli la indicatorul de zgomot general - va fi aproape insesizabil pentru locuitori. Cu toate că foarte mulți oameni nu realizează efectele pe care le are expunerea pe termen lung la zgomot, poluarea fonică reprezintă o problemă majoră pentru sănătate.
Limitele de decibeli sunt depășite, zi și noapte, pe zeci de străzi din București, iar locuitorii Capitalei sunt afectați din ce în ce mai tare de poluarea fonică. Autoritățile locale au planuri pentru diminuarea zgomotului din București încă de la începutul anilor 2.000, însă acțiunile au rămas mai mult pe hârtie, căci în timpanele bucureștenilor nu se simte. Acum, Primăria Generală are un
proiect prin care actualizează, practic, Planul de acțiune pentru diminuarea zgomotului semnat de fostul edil general, Gabriela Firea, în 2017.
Traficul rutier, principala sursă de zgomot
În București, principala sursă de zgomot este traficul rutier, conform unui raport de specialitate al Direcției de Mediu din cadrul PMB, postat pe site-ul instituției, iar acesta ar fi și principala sursă de emisie de poluanți atmosferici. În document, se arată că planul actualizat de reducere a zgomotului în Capitală conține măsuri în patru domenii: infrastructura rutieră, dezvoltarea transportului public și a mijloacelor alternative de mobilitate, managementul traficului și ITS, protejarea zonelor verzi/liniștite și reducerea poluării. Pentru ca nivelul de zgomot să fie diminuat, este necesar să se aplice măsuri din toate cele patru domenii de intervenție, spun autorii raportului.
Măsuri pentru următorii 5 ani
Concret, acțiunile pe care autoritățile le au în plan pentru următorii 5 ani se referă în principal la reducerea zgomotului produs de
traficul rutier, iar printre măsurile propuse se numără: promovarea transportului în comun, inclusiv prin introducerea unor sisteme
„park&ride” (spații de parcare cu acces la liniile de transport în comun), reducerea traficului (la destinație) prin introducerea unor
taxe de parcare sau perioade maxime de parcare, încurajarea utilizării bicicletelor, reducerea traficului greu de marfă în interiorul orașului, amplasarea unor bariere fonice lângă drum sau lângă case și izolarea fațadelor și a acoperișului clădirilor pentru reducerea nivelului de zgomot din interiorul locuințelor.
Citește pe Antena3.ro
Biciclete și mașini electrice
Totodată, PMB, împreună cu primăriile de sector și CNAIR, trebuie să facă diverse proiecte de infrastructură rutieră: modernizarea și extinderea arterelor de circulație, implementarea proiectelor existente de gestionare a traficului și mobilității urbane, îmbunătățirea calității transportului public (incluzând aici și construirea de noi căi de acces în stațiile de metrou și achiziția de trenuri noi), realizarea de benzi unice pentru transportul public, dezvoltarea zonelor pietonale și amenajarea unor noi piste de biciclete.
Semaforizarea inteligentă pentru 160 de intersecții, stimularea achiziționării mașinilor hibrid sau electrice prin amenajarea unor parcări gratuite și a stațiilor de încărcare pentru acestea. În privința reabilitării căii de rulare a tramvaielor, printre măsurile luate în calcul pentru diminuarea zgomotelor și vibrațiilor, se regăsește și aplicarea unor amortizoare laterale și galoși pe talpa șinei.
Planuri multe ce par o utopie dacă ne gândim doar la faptul că metroul din Drumul Taberei a fost inaugurat abia după 9 ani de la începutul lucrărilor și cu o întârziere de 5 ani. Pe de altă parte, nici ținta pe care și-au propus s-o atingă cu aceste măsuri nu este spectaculoasă.
Mai exact, conform documentului postat de PMB, ținta de atins pentru valorile maxime permise în timpul nopții este de 50 dB, față de 60 dB – valoarea maximă permisă în prezent, iar la indicatorul de zgomot general (Lzsn) ținta este de 65 dB, față de 70 dB, cât este valoarea maximă permisă în prezent.
57 de bulevarde și străzi importante din Capitală înregistrează depășiri ale nivelului de zgomot admis (70 dB) pentru indicatorul asociat disconfortului general (Lzsn), iar numărul arterelor cu zgomot mai mare de 60 de dB în timpul nopții este și mai mare.
Expunerea pe termen lung la zgomot poate produce efecte variate asupra sănătății, și anume disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului cardiovascular și asupra sistemului metabolic, precum și tulburări cognitive la copii.
Cum și cât de mult ne afectează poluarea fonică
Poluarea fonică, precum cea cauzată de trafic sau de activitățile industriale, se regăsește pe lista celor mai serioase amenințări pentru sănătate. Este asociată cu unele afecțiuni cardiovasculare, printre care bolile de inimă, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. Poate genera, de asemenea, emoții negative ca iritabilitate, stres și epuizare. Pericolele la care sunt supuși locuitorii Capitalei prin expunerea îndelungată la zgomote de intensitate ridicată sunt multiple, deoarece are impact asupra întregului organism, nu este vorba numai despre disconfort sau afectarea auzului.
„În cazul impactului asupra întregului organism, pătrunderea zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv, ci și prin piele, mușchi, oase etc. Ca urmare, apare accelerarea pulsului, creșterea tensiunii arteriale, creșterea frecvenței și amplitudinii respiratorii, scăderea atenției, apariția oboselii rapide, a cefaleei și a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric și duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul etc.”, se arată chiar în documentul postat pe site-ul PMB.
6,5 milioane de europeni suferă de tulburări de somn severe
Cât de gravă este problema poluării fonice reiese, de altfel, și dintr-un raport al Agenției Europene de Mediu, privind „Zgomotul ambiental în Europa — 2020”, publicat în primăvara anului trecut. „Din analiza datelor actuale, estimăm că zgomotul ambiental contribuie anual la apariția a 48.000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică, precum și la 12.000 de decese premature. În plus, estimăm că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform estimărilor noastre, 12 500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian”, se arată în raportul amintit mai sus. Cu toate că numărul de decese premature asociate cu poluarea atmosferică este mult mai mare decât în cazul poluării fonice, zgomotul influențează mai mult indicatorii pentru calitatea vieții și sănătate psihică.
