Autostrada Deva – Orastie a fost pe punctul de a pierde finantarea ISPA in valoare de 113 milioane de euro pentru cei 32 de kilometri. Pe 7 iunie, Comisia Europeana a aprobat extinderea termenului de eligibilitate a cheltuielilor pana la sfarsitul anului 2012. Potrivit Ministerului Transporturilor, decizia CE se fundamenteaza pe datele prezentate de partea romana, prin care se confirma ca proiectul poate fi finalizat pana la 31 decembrie 2012. Contractul pentru executia celor 32 de kilometri este de 228,65 milioane de euro, din care finantarea ISPA asigura 113,7 milioane de euro. Lucrarile au fost demarate in aprilie 2011.
Initial, autostrada trebuia finalizata in 2010, atat cat permiteau fondurile ISPA. Inca din 2000, CNADNR isi propunea ca, prin fonduri PHARE, sa demareze lucrari pentru centurile ocolitoare ale mai multor orase importante din tara, printre care: Pitesti, Sibiu, Deva – Orastie, Sebes. In zece ani, compania a reusit sa termine doua: Pitestiul si Sibiul. Celelalte doua orase, Deva si Orastie, sufocate de traficul de pe DN 7, unul dintre cele mai circulate drumuri din Romania, au avut si ele cate un proiect care a fost predat companiei in 2001. Abia in 2004, CNADNR a reusit sa semneze fisele de aplicatie pentru varianta ocolitoare Deva – Orastie la standard de autostrada. In 2005, consultantul trimis de Comisia Europeana arata ca proiectul tehnic continea deficiente majore si trebuia revizuit. In 2006 era atribuit contractul de revizuire a proiectului tehnic in valoare de aproape 5.000.000 de euro firmei olandeze DHV Consultants/ADO, bani din care compania a platit in avans 1 milion de euro. In 2007, pe Deva – Orastie au fost subcontractate unele dintre serviciile de topografie si forajele tehnice. Ambele proiecte au fost platite cu suma de 200.000 de euro.
Potrivit raportului intrat in posesia Jurnalului National, atat consultantul, cat si CNADNR 's-au faultat' luni in sir in procesul de realizare a proiectului. Firma olandeza sustine ca nu a primit documentele necesare, iar CNADNR se plange de intarzierea lucrarilor. De altfel, numai proiectul pe care consultantul trebuia sa il predea a avut pana la 16 luni intarziere! In acest moment, compania cere firmei DHV, cu tittul de despagubiri, o suma generoasa, intre 14 si 16 milioane de euro. CNADNR sustine ca acestea sunt costurile suplimentare survenite in urma intarzierilor lucrarilor. Factura cu multe zerouri a facut ca DHV sa dea la randu-i CNADNR in judecata si sa ceara 4 milioane de euro, procesul fiind pe rol.