A ajuns printre ingeri

Vreme de o saptamana, a fost vedeta de la Reanimare a Spitalului "Emilia Irza". Afland drama copilului abandonat care, la numai 9 luni, isi astepta moartea pe un pat de spital, cititorii Jurnalului National au mers zilnic la capataiul lui, sa-i aline suferinta. Au venit sa-l viziteze si-n duminica in care, milostivindu-se de el, Dumnezeu il luase printre ingeri...

REPETABILA POVARA. Patul lui Tudorica a ramas gol. Nu e nici primul si, probabil, nici ultimul copil abandonat din Romania caruia nu i s-a dat nici o sansa de viata...

La 4 mai ar fi trebuit sa implineasca un an. A venit pe lume bolnav, condamnat inca din pantecele mamei, care, dupa ce l-a nascut, l-a abandonat in maternitate. La doua saptamani, Tudorica a fost transferat la Spitalul "Emilia Irza", cu diagnosticul "ciroza biliara". Nimeni nu i-a dat nici o speranta de viata: era copilul nimanui si nu se putea pune problema transplantului hepatic, desi orice om sanatos, cu aceeasi grupa de sange si cu un dram de suflet, i-ar fi putut dona o bucatica din ficatul lui, salvandu-i viata.

SINGUR PE LUME. Am aflat ca exista pe lumea asta impartind acelasi salon de spital cu el. In 9 luni schimbase zeci de vecini de patut. Copiii veneau, plangeau, se faceau bine si plecau acasa, numai el ramanea acolo, fara ca lacrimile lui sa sfasie inima vreunei mame. Nu suferinta lui fizica te coplesea, caci era atat de slabit - cantarea doar 4 kg?, incat nu avea nici carne pe el care sa-l doara. Si nu din pricina bolii plangea arareori, atunci cand cauta cu manutele prin aer un obraz de mama pe care sa-l atinga...

Am aflat de el intamplator. Si prea tarziu... La 12 martie, Jurnalul National a publicat povestea lui Tudorica. Voiam atunci ca el sa existe si-n inimile dumneavoastra, nu numai in primul pat pe stanga din salonul 28. Si-au fost nenumarate suflete care s-au deschis si l-au imbratisat... Oameni care l-au vizitat la spital si i-au dus pampersi, lapte praf si medicamente.

SPERANTE. "Daca n-as fi in Canada, l-as infia", ne scria pe e-mail o romanca de peste ocean. Un barbat dintr-un sat din Tulcea ne-a sunat sa ne anunte ca vrea sa-i doneze baietelului o bucata din ficatul sau. Iar profesorul Irinel Popescu il astepta pe Tudorica la Fundeni luni dimineata, sa vada daca i se poate face transplantul...

In ultimele zile ale vietii lui a avut parte de toata dragostea dupa care tanjise atata vreme. Si de rugaciunile rostite din toate sufletele in care se cuibarise el, copilul necajit, singur pe lume. Iar Dumnezeu le-a auzit, s-a milostivit si l-a chemat pe Tudorica printre ingeri, sa stea in bratele Maicii lui.
A murit duminica in zori, in urma unui stop cardiac.
Si-ntreaga zi inca au mai venit oameni la spital, crezand ca e in viata si cautandu-l, pentru a-i aduce alinare.

IN URMA... Luni, cand asteptam o veste buna de la Fundeni, am fost instiintati ca nu mai este. In aceeasi zi am primit la redactie un pachet cu hainute pentru el. Si cateva medicamente. "Sa le lasati la spital, celorlalti copii, sa fie pomana pentru el", ne-a rugat cea care trimisese. Tudorica a scapat de suferinta. In urma lui au ramas insa, in toate maternitatile si spitalele de pediatrie din Romania, mii de copii abandonati. In ochii fiecaruia dintre ei e aceeasi durere. Unii poate asteapta, ca si el, sa moara. Sau sa se impiedice cineva cu lacrima de ei. Iar pentru viata lor, declaratiile de genul "in domeniul protectiei copilului, Romania este acum cel mai bun copil din clasa, devine un exemplu international, nu numai regional si european" (Emma Nicholson, 18 martie 2005) n-au nici o valoare!

P.S. Dirla Tudor Florin va fi inmormantat crestineste astazi, in jurul pranzului, la Cimitirul Straulesti 2, din Bucuresti.