A semnat ca primaru’

Artiştii plastici au fost scoşi în şuturi miercuri din sediu. Asta pentru că Videanu a semnat în 2007 decizia de retrocedare, în baza unui act care ridică serioase semne de întrebare

Artiştii plastici au fost scoşi în şuturi miercuri din sediu. Asta pentru că Videanu a semnat în 2007 decizia de retrocedare, în baza unui act care ridică serioase semne de întrebare. Urmează Spitalul de Dermatologie, tot în urma semnăturii de anul trecut a fostului primar general, cu toate că procesul fusese pierdut de moştenitori în 1998.

 
Nervi întinşi la maximum, mobilier valoros rostogolit fără milă pe scări, aproximativ 1.000 de lucrări de artă şi documente de arhivă în pericol de a se deteriora, ţipete din partea doamnei executor şi mîini tremurînde în rîndul membrilor Uniunii Artiştilor Plastici, care pe la ora 19:00 au fost luaţi de umeri şi daţi afară din clădire definitiv. Aşa s-a desfăşurat evacuarea artiştilor din Strada Nicolae Iorga nr. 21, fostă Benito Mussolini, fostă Romană. Pînă după miezul nopţii s-au cărat fişete, covoare, birouri şi dosare din fostul sediul al UAP spre Combinatul Fondului Plastic. Descărcate acolo, au zăcut mai întîi pe jos, în curte, apoi au fost depozitate în cîteva camere dezafectate, la insistenţele membrilor Uniunii. Asta pentru că doamna Beştiucă, mandatara moştenitoarei Maria Dumitrescu, a pus la dispoziţia artiştilor două dube şi o echipă de cărăuşi, promiţînd că se va ocupa de mutare ca să scape mai repede de Uniune.

 
ACTE CU SEMNUL ÎNTREBĂRII. Retrocedarea sediului UAP din Strada Nicolae Iorga 21 s-a făcut în baza unui proces-verbal înregistrat la Cartea Funciară cu nr. 2711 la data de 4 august 1940, din care reiese că Emanoil Slătineanu moşteneşte imobilul din Strada Nicolae Iorga 21 de la soţia sa, Veronica Slătineanu, născută Gen. Arion, decedată la 30 deptembrie 1941. Nicolae Iorga trăia şi el la 4 august 1940 şi nu dăduse încă numele străzii. Din arhiva Direcţiei de Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală a Municipiului Bucureşti reiese clar că strada s-a numit Romană pînă prin 1927, apoi Benito Mussolini pînă în 1948. Cu toate acestea, fostul primar general a semnat anul trecut dispoziţia de retrocedare.

 
SPITALUL REVENDICAT. Tot anul trecut, la 12 februarie, Videanu semna o dispoziţie de retrocedare a Spitalului Clinic Dermato-Veneric "Scarlat Longhin". Spitalul a fost revendicat încă din 1994, însă moştenitorii au pierdut procesul. Degeaba au stat medicii liniştiţi, la gîndul că nu le mai poate lua nimeni spitalul după ce s-a dat o hotărîre definitivă şi irevocabilă în 1998 în favoarea lor, pentru că primarul a retrocedat printr-o simplă semnătură, moştenitorilor familiilor Mociorniţă şi Manolescu. Mai mult, principala probă din dosar era actul prin care imobilul era pierdut de fostul proprietar în anul 1941, după ce fusese ipotecat şi nu se plătise ipoteca statului român. De atunci, clădirea a devenit spital, mai întîi pentru armata germană, apoi pentru armata rusă, ca după 1953 să se instaleze acolo spitalul de dermatologie condus de prof. dr Scarlat Longhin, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Cu toate acestea, fostul primar general a semnat decizia de retrocedare în natură a spitalului, în baza unui ordin de rechiziţie din 1947 şi a decretului nr. 92/1950, care nu fuseseră invocate iniţial în proces. Acum medicii aşteaptă un răspuns de la Primăria Capitalei, în urma unei notoficări trimise acesteia în care au explicat de ce decizia de retrocedare nu este în conformitate cu legea. Actul le-a prelungit activitatea, dar răspunsul de la municipalitate încă nu a venit.

Restituiri în natură

Deşi moştenitorii ar putea renunţa la retrocedarea în natură a unor clădiri de interes public, precum spitalele, şcolile sau diverse alte instituţii, cei mai mulţi cer în continuare imobilele fără vreo urmă de remuşcare. Din datele Ministerului Sănătăţii reiese că au fost depuse pînă acum peste 150 de notificări pentru retrocedarea unor imobile în care funcţionează spitale sau alte unităţi medicale, în majoritatea cazurilor moştenitorii refuzînd orice fel de înţelegere cu autorităţile. Bucureştiul este pe primul loc la acest capirol, aici înregistrîndu-se 16 astfel de cereri de retrocedare. Conform legii proprietăţii, este permisă acordarea de despăgubiri numai atunci cînd pe terenurile sau în clădirile revendicate s-au făcut investiţii care depăşesc cu sută la sută valoarea proprietăţii revendicate, ceea ce nu se poate demonstra în cazul spitalelor.