x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Ajutor spaniol pentru combaterea minciunii

Ajutor spaniol pentru combaterea minciunii

de Violeta Fotache    |    11 Apr 2008   •   00:00

PROIECT DE ÎNFRĂŢIRE TERMINAT ● Experţi din cadrul Ministerului de Interne din Spania au ajutat Direcţia Generală Anticorupţie din MIRA, Poliţia de Frontieră şi Vama să implementeze măsuri de luptă împotriva corupţiei din sistem, în cadrul unui program PHARE finanţat de Uniunea Europeană, cu durata de un an, încheiat ieri la Bucureşti. Aprecierile partenerilor spanioli, în frunte cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Juan Pablo Garcia Berdoy, referitoare la derularea proiectului de înfrăţire au fost per total pozitive, în ciuda dificultăţilor întîmpinate în implementarea programului.



PROIECT DE ÎNFRĂŢIRE TERMINAT ● Experţi din cadrul Ministerului de Interne din Spania au ajutat Direcţia Generală Anticorupţie din MIRA, Poliţia de Frontieră şi Vama să implementeze măsuri de luptă împotriva corupţiei din sistem, în cadrul unui program PHARE finanţat de Uniunea Europeană, cu durata de un an, încheiat ieri la Bucureşti. Aprecierile partenerilor spanioli, în frunte cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Juan Pablo Garcia Berdoy, referitoare la derularea proiectului de înfrăţire au fost per total pozitive, în ciuda dificultăţilor întîmpinate în implementarea programului.


CONCLUZIILE CE ÎN RAPORTUL PE JUSTIŢIE. Reprezentanta Comisiei Europene (CE), dna Noor Vergeer a precizat că derularea acestui program a fost o adevărată "provocare" şi a subliniat că în ciuda deficienţelor de implementare Comisia Europeană speră ca rezultatele obţinute să fie benefice luptei împotriva corupţiei. "Sperăm într-o îmbunătăţire a cooperării. Concluziile noastre după derularea acestui proiect vor fi prezente în viitorul raport pe Justiţie", a spus reprezentanta CE.


SFATUL AMBASADORULUI. Excelenţa sa, ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Juan Pablo Garcia Berdoy, prezent la lucrările de închidere a proiectului, a fost invitat să vorbească la finalul întîlnirii. Ambasadorul a renunţat la discursul pregătit dinainte, motivînd că "nu se potriveşte cu ce s-a întîmplat aici". Diplomatul a vorbit liber subliniind profilul poporului spaniol în rîndurile Uniunii Europene: "Încă din anii 1990 ni se spune «prusacii din sud». Un semn al identităţii spaniole a fost acela că noi ne emoţionăm, dar în acelaşi timp suntem şi foarte serioşi. Suntem destul de încăpăţînaţi pentru că suntem cinstiţi". Ambasadorul a invocat transparenţa şi lealitatea caracteristice poporului său în susţinerea tipului de relaţionare cu partenerii români din cadrul proiectului. "Toţi am observat o evoluţie pozitivă pentru o ţară pentru care avem sentimente profunde. (...) Lealitatea ne va face să spunem ceea ce gîndim cu adevărat. Experţii noştri nu vor crede ceea ce li se spune, dacă nu li se spune cu convingere. (...) Ca să luptăm împotriva înşelăciunii şi a minciunii, tehnic şi moral, e contribuţia cea mai mare pe care Spania o poate da României", a spus diplomatul, potrivit traducerii oficiale.


DIVERGENŢE. Divergenţele între partenerii români şi spanioli au fost mai degrabă "de natură conceptuală în ceea ce priveşte corupţia generalizată", a explicat pentru Jurnalul Naţional liderul spaniol de proiect Pedro Garrido Roca. Divergenţele au pornit de la faptul că au exitat opinii total contrare în ceea ce priveşte existenţa corupţiei generalizate. "Am dat credit mai mult celor care au spus că există corupţie generalizată decît celor care ne-au spus că nu există", ne-a luminat liderul spaniol de proiect. Şeful DGA, magistratul procuror Irinel Păun, liderul român de proiect, a spus că "evident că există corupţie", dar oficialul a subliniat că a constatat o "tendinţă de exagerare" din motive de "capital electoral sau în alte scopuri". "Important este ce facem ca s-o combatem", a spus Irinel Păun şi a cerut un ajutor mai consistent pentru eficientizarea luptei împotriva corupţiei din poliţie şi vamă, constînd în o legislaţie adecvată, bani mai mulţi care să permită dotările tehnice necesare şi angrenarea în proces a unor "specialişti foarte buni".


800.000 DE EURO. Din datele furnizate de liderul român de proiect, rezultă că proiectul, în valoare totală de 800.000 euro (700.000 fonduri PHARE şi 100.000 bani de la buget), a început în martie 2007 şi s-a desfăşurat timp de un an. Proiectul a vizat analiza situaţiei actuale în domeniul anticorupţiei în instituţiile româneşti menţinonate, consilierea personalului din DGA şi a managerilor din IGPF şi ANV, instruirea unor manageri de nivel mediu şi superior şi a unor lucrători operativi din aceleaşi structuri, ameliorarea cooperării cu publicul şi comunitatea de afaceri şi îmbunătăţirea colaborării cu instituţiile cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei.Pe durata proiectului s-au desfăşurat 16 activităţi care au cuprins misiuni de evaluare, consultanţă zilnică, grupuri de lucru, instruire, vizite de studiu, ateliere de lucru şi campanii de conştientizare. Şeful DGA a anunţat că urmează derularea unor proiecte cu aceeaşi temă împreună cu Germania, Maria Britanie şi Franţa.


CIFRE LA POLITŢIA DE FRONTIERĂ. Peste o sută de cadre, majoritatea poliţişti de frontieră (manageri şi personal de execuţie) şi vameşi au beneficiat, pe parcursul ultimului an, de pregătirea experţilor spanioli în domeniul luptei anticorupţie, în cadrul acestui proiect. Chestorul principal Nelu Pop, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, a declarat că, în perioada derulării proiectului "Măsuri anticorupţie pentru Poliţia de Frontieră şi Vamă", prima convenţie de acest tip concentrată pe combaterea corupţiei interne, au fost executate 66 de controale, s-au luat 79 de măsuri de natură organizatorică şi disciplinară şi s-au înregistrat 38 de cazuri în care poliţiştii de frontieră i-au denunţat pe cei care care au încercat să-i mituiască. "Ofiţerii DGA au cercetat 79 de poliţişti de frontieră, iar dintre aceştia şase au fost învinuiţi şi trei − trimişi în judecată", a precizat Pop.


VAMA. Autoritatea Naţională Vamală (ANV) a fost ieri repezentantă de directorul Marcel Mutescu, care s-a arătat oarecum dezamăgit de faptul că, deşi a cerut participarea experţilor de la vama spaniolă, "din păcate nu s-a realizat". El a opinat că vama românească nu se mai află în topurile corupţiei şi ca trebuie strînse legăturile cu mediul de afaceri pentru a afla mai multe despre abaterile funcţionarilor vamali. În replică, Jose Manuel Santiago, consilierul rezident, a precizat că proiectul a fost pentru toate trei instituţiile şi nu doar pentru una, elementul comun fiind lupta împotriva corupţiei. Liderul spaniol de proiect, Pedro Garrido Roca, respingînd orice "încercare de a pune la îndoială înalta calificare şi valoare profesională a experţilor spanioli", şi-a exprimat convingerea ca autorităţile române "să găsească repede ce nu au putut găsi prin intermediul acestui proiect".
    

    

×
Subiecte în articol: observator proiect corupţiei frontieră