Alin Petrache şi-a depus demisia din funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, luni, în cadrul Şedinţei Comitetului Executiv al COSR, informează site-ul oficial al forului olimpic.
Alin Petrache şi-a depus demisia pentru neîndeplinirea obiectivului la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.
"Având în vedere că Echipa Olimpică a României nu a reuşit, la Jocurile Olimpice de la Rio, să îşi îndeplinească obiectivul asumat de Comisia Tehnică şi federaţiile naţionale (6-8 medalii), şi aşa cum am anunţat deja că voi face, astăzi (luni) mi-am depus demisia din funcţia de preşedinte al COSR în faţa Comitetului Executiv, care va urma paşii statutari pentru preluarea prerogativelor. Regret enorm că nu le-am putut oferi românilor medaliile şi rezultatele pe care şi le doreau. Ştiu că am făcut tot ce a depins de mine în ultimii doi ani, dar din păcate criza sportului românesc este una profundă şi care nu poate fi rezolvată cu soluţii de moment", a declarat Alin Petrache în faţa Comitetului Executiv.
Referitor la chestiunea legată de disfuncţionalităţile echipamentului sportiv de la Rio, Petrache şi-a exprimat ''încrederea totală în instituţiile statului că îşi vor face datoria cu prisosinţă''. ''Aştept finalizarea anchetei organelor abilitate, dar şi pe cea internă a COSR. Toată lumea trebuie să înţeleagă că sportul românesc este fix pe locul în care s-a văzut la Rio", a spus Petrache.
El a precizat că niciodată nu a ţinut la funcţii sau la anumite poziţii, indiferent de importanţa acestora.
"Consider că, demonstrez, din nou, că nu am ţinut niciodată la funcţii sau la anumite poziţii, indiferent de importanţa acestora. Rămân acelaşi manager sportiv onest, care spune ce gândeşte, indiferent cât de urât sună adevărul uneori şi care îşi respectă cuvântul. Cred în continuare că proiectul meu, România Olimpică 2014-2024, este un program care poate revitaliza sportul românesc. Cred că avem nevoie de un Acord Naţional pentru Sport pentru următorii 20 de ani. Am convingerea că sunt necesare şi alte ingrediente precum echipa, fair-play-ul, respectul, solidaritatea şi patriotismul, valori demult uitate în societatea românească. Ca să evităm orice speculaţie de presă şi ca să fie clar pentru toţi editorialiştii care îşi mai aduc aminte de sportul românesc la fiecare insucces al acestuia, nu doresc să mai candidez pentru vreo funcţie în cadrul COSR la următoarele alegeri. Le mulţumesc tuturor colegilor din fenomenul sportiv care au sprijinit ideile mele şi care mi-au fost alături în această perioadă, dar şi familiei mele căreia i-am putut dedica mai puţin timp în contextul implicării mele în fenomenul olimpic", a mai spus fostul preşedinte al COSR în finalul alocuţiunii sale.
România a participat cu 96 de sportivi şi 7 rezerve la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, în perioada 5-21 august, şi a cucerit cinci medalii - una de aur, una de argint şi trei de bronz.
Aurul a fost adus de echipa feminină de spadă (Simona Gherman, Simona Pop, Ana-Maria Popescu, Loredana Dinu), argintul a fost obţinut de tenismenii Florin Mergea şi Horia Tecău la dublu masculin, bronzul a fost luat de Gabriel Sîncrăian la haltere (cat. 85 kg), de canotoarele de la 8+1 (Roxana Cogianu, Ioana Strungaru, Mihaela Petrilă, Iuliana Popa, Mădălina Bereş, Laura Oprea, Adelina Boguş, Andreea Boghian şi Daniela Druncea) şi de Albert Saritov (lupte libere, cat. 97 kg).
Tricolorii au mai reuşit, de asemenea, o clasare pe locul 4 (gimnastul Marian Drăgulescu la sărituri), trei locuri cinci (Corina Căprioriu - judo, cat. 57 kg, luptătorul de greco-romane Alin Alexuc - cat. 98 kg şi sabrerul Tiberiu Dolniceanu), un loc 6 (gimnastul Andrei Muntean la paralele), două locuri şapte (judoka Andreea Chiţu - cat. 52 kg, gimnasta Cătălina Ponor - bârnă) etc.
România a avut cea mai slabă clasare în clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice după al doilea război mondial, locul 47.
Trendul descendent al sportului românesc se menţine după locul 14 la Atena, 17 la Beijing şi 27 la Londra. Cea mai bună clasare a României la o ediţie a Jocurilor Olimpice a fost în 1984, la Los Angeles, locul al doilea, urmată de un loc 5 la Montreal, în 1976, şi locul 6 la Moscova, în 1980. AGERPRES