Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis marţi arestarea preventivă a încă cinci medici şi a unei asistente de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri din Bucureşti, acuzaţi de corupţie în dosarul operaţiilor estetice.
Curtea de Apel Bucureşti a admis marţi apelul Parchetului Capitalei şi a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a altor şase persoane, care iniţial au fost lăsate în libertate de Tribunalul Bucureşti: medicii Ivan Vătămescu, Florica Guşă, Aurelia Isac, Carmen Boiagiu, Florin Parască şi asistenta medicală Carmen Florea.
Decizia este definitivă.
Aceştia se adaugă altor trei medici, arestaţi pe 27 aprilie de Tribunalul Bucureşti: managerul spitalului, Vitalie Stan, şeful Secţiei de chirurgie plastică, Nicolae Antohi, şi Cristina Isac.
Potrivit Parchetului Capitalei, medicii pretindeau ca mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) deconta o parte din costul intervenţiilor.
În acest dosar, au fost pus sub acuzare 26 de persoane, printre care se află 16 medici şi o asistentă de la Spitalul de Arşi, precum şi nouă pacienţi.
Modul de operare în acest caz de corupţie era următorul: pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau medici angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunţuri postate pe internet (site-uri ale medicilor, forumuri de socializare etc.) sau la recomandarea altor pacienţi care au efectuat operaţii similare.
Medicii, specialişti în chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, cât şi în cadrul unor clinici private.
În discuţiile purtate, medicii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică.
În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau medicii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale.
Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către CASMB şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.
În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921 de lei pentru fiecare intervenţie medicală.
Pentru "serviciile" oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului etc.) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 de euro şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist).
În cursul zilei de vineri au fost prezentate la audieri 42 de persoane (cadre medicale şi pacienţi), iar faţă de unii dintre suspecţi a fost pusă în mişcare acţiunea penală.
Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu lucrători din cadrul DGPMB - Serviciul Grupuri Infracţionale Violente cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.