Ambasada României în China a marcat Ziua Naţională

Ambasada României în China a marcat, miercuri seara, Ziua Naţională, în prezenţa a câteva sute de invitaţi din mediul politic, diplomatic şi de afaceri din marele stat asiatic.

Gazda evenimentului, ES Ambasadorul Doru-Romulus Costea, a declarat că “pentru Ambasada României la Beijing, evenimentul are o semnificaţie aparte din cauza celor opt mii şi ceva de kilometri pe care ne despart de casă şi din cauza faptului că în Beijing şi în China nu sunt foarte mulţi români. Din cauza aceasta ne-am gândit să marcăm evenimentul cu prietenii şi cu partenerii noştri din China şi din coprul diplomatic”.

La eveniment a fost prezent şi vice-ministrul chinez de Externe, Xie Hang Sheng, responsabil cu afaceri consulare şi supravegherea misiunilor diplomatice chineze din străinătate, cu care ambasadorul Doru-Romulus Costea a avut o întrevedere tet-a-tet pe teme care au vizat relaţiile de prietenie dintre România şi China, realităţile din cele două ţări, dar şi experienţele personale acumulate în relaţiile diplomatice dintre cele două state.

La finalul întrevederii, răspunzând la întrebarea: “ce a rămas din relaţia tradiţională româno-chineză?”, ambasadorul român a declarat că cel mai important lucru care a rămas este încrederea. “Faptul că ştim că nu ne păcălim. Nici noi pe ei, nici ei pe noi. Nu am făcut-o niciodată. Aşa am ajuns să avem încredere unul în celălalt. Ce înseamnă de aici mai departe, ce facem cu ce avem până acum, fundamental este să nu înşelăm această încredere. Nici a noastră şi nici a lor în noi. Trebuie să avem realism, să avem aşteptări realiste, să ştim că dacă am hotărât că facem lucrul acesta atunci facem lucrul acesta şi nu după zece luni vrem să facem altceva. Şi tot aşa începem 17 proiecte şi nu terminăm niciunul. Ştim cu toţii că nimic nu durează mai mult decât treaba care nu începe niciodată”.

Potrivit ambasadorului României în China, principala preocupare a diplomaţilor români de aici vizează transmiterea, către partenerii chinezi şi partenerii instituţionali din România, de informaţii cât mai corecte cu privire la modul în care “ne văd partenerii noştri, cum se vede de aici ce facem noi acasă, prin urmare comunicarea să fie corectă şi cuprinzătoare”.