Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii Parchetului Militar au adăugat noi capete de acuzare în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. La scurt timp după producerea accidentului din 20 ianuarie a.c., procurorii au deschis un dosar penal pentru ucidere şi omor din culpă, dar şi neglijenţă în serviciu. Pe lângă acestea, procurorii au adăugat noi capete de acuzare: neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, infracţiuni prevăzute în Codul Penal la articolele 349 şi 350. Procurorul Augustin Lazăr de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a precizat într-o conferinţă de presă că există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militar şi a unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză din instituţiile centrale ale statului. “Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitate de ministru şi în final se va da o soluţie cu referire la toate aceste persoane. Prin urmare, se pune problema dacă este atrasă competenţa Parchetului Curţii Militare de Apel sau competenţa Secţiei Militare din cadrul Pachetului General”, a mai spus procurorul.
Anchetă CIAS
Investigatorii de la Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile s-au reîntors în zona în care s-a prăbuşit avionul pilotat de Adrian Iovan. Aceştia au venit cu sistemul “ELT”, cel care ar fi trebuit să indice locul exact al prăbuşirii. Dispozitivul cu pricina este aşezat în coada avionului, fiind format din două antene: una care emite un semnal către avioanele care se află în zonă, iar cealaltă către satelitul rusesc. Nu mică le-a fost mirarea anchetatorilor să constate că antena care trebuia să emită semnalul pe frecvenţa 406 Mhz era ruptă, atunci când aceştia au ajuns la epavă.
Raport
Premierul României, Victor Viorel Ponta, a precizat că principalele instituţii vinovate pentru eşecul misiunii de salvare sunt ROMATSA şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Imediat, ROMATSA a produs propriul raport cu pivire la accidentul aviatic din care reiese că victimele şi condiţiile meteo nefavorabile au îngreunat operaţiunea de salvare. “Imediat după producerea accidentului, supravieţuitorii au sunat diverse persoane private care, la rândul lor, au apelat organizaţii fără atribuţiuni pe linia căutării şi salvării, ceea ce a creat confuzii în prima jumătate de oră de la accident”, se precizează în raportul ROMATSA. În schimb, şeful ROMATSA, Aleodor Frâncu, şi-a dat demisia după ce a fost prezentat raportul Guvernului. Dar nu definitiv. Pentru că Frâncu a revenit pe funcţia de director de dezvoltare, funcţie din care fusese suspendat în momentul numirii sale ca director general.
Citește pe Antena3.ro
