Arestarea nu a reuşit nici la Supremă

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis aseară ca cele trei personaje, pentru a căror arestare procurorii DNA au insistat cu recurs, să fie cercetate în stare de libertate.

Verdictul a fost dat după mai mult de zece ore de audieri şi dezbateri pe proceduri, timp în care, pe de o parte, avocaţii au susţinut că unele probe din dosar sunt ilegale, iar pe de altă parte, inculpaţii s-au declarat nevinovaţi, Cornel Şerban subliniind ideea că au fost victimele unei provocări avându-l ca ţintă finală pe omul de afaceri Puiu Popoviciu. Decizia ÎCCJ este definitivă.

Fostul şef al DGIPI Cornel Şerban, ex-şeful Serviciului Operativ din DGA, Petru Pitcovici, şi omul de afaceri Puiu Popoviciu au plecat liberi de la instanţă şi după tentativa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de a obţine arestarea lor în recurs. "S-a făcut un prim pas pentru aflarea adevărului", a declarat Cornel Şerban, imediat după aflarea verdictului. "Le-am spus judecătorilor doar adevărul. Justiţia funcţionează", a spus şi omul de afaceri Puiu Popoviciu, la ieşirea din sala de judecată.

El şi-a exprimat însă temerile faţă de "fragilitatea urmăririi penale" din România, după experienţa trăită în acest dosar bazat pe o "provocare" lansată de ofiţerul judiciar de la DNA Ion Motoc care "a încercat să creeze un caz". Omul de afaceri a mai precizat răspunzând la întrebări că e pregătit să facă faţă şi provocărilor lui George Becali, cel care a făcut plângerea penală legat de contractul de asociere între Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) şi Log Trans, privind cele 224 de hectare de teren din zona Băneasa.

PROBELE DNA ILEGALE?
Înainte de a trece la audieri, avocaţii au ridicat în faţa judecătorilor ÎCCJ problema legalităţii actelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Problema legalităţii a fost ridicată referitor la modul în care ofiţerul de poliţie judiciară al DNA Ion Motoc a realizat interceptarea ambientală în timpul discuţiilor cu Şerban, Popoviciu şi Pitcovici, invocându-se faptul că nu există o ordonanţă sau un proces verbal de constatare a faptului că acesta, deşi era ofiţer de poliţie judiciară, "a fost transformat într-un investigator".

Avocaţii au susţinut că interceptările sunt nelegale, prin urmare "întreg probatoriul este lovit de nulitate". Apărătorii au susţinut că Motoc a făcut un raport în care s-a autodenunţat, astfel constituidu-se dosarul penal 191/P/2008, care s-a aflat în acte premergătoare începerii urmăririi penale până în 23 martie 2009. Acest dosar s-a conexat cu cel având numărul 206/P/2006, care s-a aflat tot până în 23 martie 2009, în faza de acte premergătoare. În acest context, invocarea articolului 224 din Codul de procedură penală privind actele premergătoare efectuate de investigatorii sub acoperire este discutabilă, în situaţia în care nu există document care să certifice că Motoc era un astfel de anchetator.

Atunci când i-a fost amplasată tehnica de ascultare DNA nu a consemnat acest fapt într-un document, au susţinut avocaţii lui Ilie Şerban şi Petre Pitcovici, Ion Cazacu şi Florian Şurghie.

ALTĂ FAŢETĂ A CAZULUI
Între verdictul Curţii de Apel Bucureşti şi judecarea recursului la Înalta Curte, procurorii DNA au trimis judecătorilor şi alte probe pentru a susţine necesitatea arestării preventive a celor trei inculpaţi. Potrivit surselor noastre, acestea ar consta în interceptarea discuţiilor ce s-ar fi purtat pe holul DNA între Puiu Popovici şi Cornel Şerban în seara reţinerii, în seara de 24 martie când au fost reţinuţi. Înalta Curte a refuzat să ia în calcul aceste noi elemente deoarece instanţa de recurs trebuie să judece exact în baza probelor pe care le-a avut şi instanţa de fond.

"MOTOC A AVUT DOUĂ INTERESE"
Preşedintele completului, judecătorul Livia Doina Stanciu, a fost nevoit să pună numeroase întrebări şi să revină asupra declaraţiilor consemnate deoarece atât Pitcovici cât şi Şerban au avut momente de ezitare, de confuzie. Punctul comun al declaraţiilor inculpaţilor l-a constituit faptul că poliţistul judiciar de la DNA - denunţătorul - a fost cel care i-a provocat având iniţiativa întâlnirilor. Toţi trei s-au declarat nevinovaţi.

"Domnul Motoc a început să fie foarte volubil, să facă chiar el anumite propuneri. Cred că Motoc avea două interese: unul să ajungă la mine şi doi, prin mine la domnul Popoviciu. Asta e convingerea mea intimă. (...) Cred că a fost pur şi simplu o provocare ca prin mine să se ajungă la dl Popoviciu. Cred că Puiu Popoviciu este o persoană-ţintă pentru foarte multă lume, şi probabil că existând acest dosar la DNA au găsit o posibilitate să ajungă la el" - a declarat Cornel Şerban. În total au avut loc şapte întâlniri: "Două la restaurantele Codrii Cosminului şi Howard Johnson, posibil de două-trei ori am fost eu până la sediul DNA, şi de două ori a venit Motoc la mine la birou".

Totodată, acesta a menţionat că unica raţiune pentru care a participat la acele întâlniri a fost "ca eventual să dea un curs de normalitate dosarului şi nu o soluţie anume". Şerban a mai spus că nu a încălcat legea în cazul informărilor solicitate de consulul general al României la Milano acestea fiind consemnate în registrul unităţii. Cornel Şerban a precizat că fişa postului nu îi interzice relaţiile cu personaje din afara sistemului în care lucrează. El a exprimat părerea de rău că în discuţiile cu Motoc a folosit numele unor persoane cu funcţii importante în stat, arătând că nu a avut nici o autorizaţie a acestora pentru a le folosi numele (Băsescu şi Tăriceanu - n.r.).




RUDENII CU "CHEIE" DNA - SRI
Personaje-cheie din "dosarul doi şi 1/4" din DNA au rude apropiate în SRI. Astfel, Ion Motoc, care lucra la dosarul lui Puiu Popoviciu, are soţia încadrată la SRI. Unul dintre procurorii de caz, Claudia Mihaela Roşu are şi ea legături prin familie cu SRI. Sora acesteia, Monica Gherghel, este ofiţer SRI, potrivit declaraţiei înscrise pe site-ul DNA. Întâmplătoare sau nu, aceste apropieri între DNA şi SRI întăresc opiniile că "dosarul doi şi 1/4" este o expresie a luptei între serviciile de informaţii. (S.F.)

Până în pânzele albe...

În declaraţia dată în faţa instanţei supreme, omul de afaceri Puiu Popoviciu a susţinut că avea o relaţie de încredere cu fostul şef al DGIPI Cornel Şerban, de prietenie, motiv pentru care a acceptat să se întâlnească cu ofiţerul Ion Motoc de la DNA, fără a cere să afle care este scopul acestei întrevederi cerute de Motoc. La DNA a dat declaraţie în data de 12 martie 2009, în prezenţa avocatului. "Poliţistul Ion Motoc punea întrebările, iar eu am răspuns în scris. Când avocaţii mei au întrebat în ce calitate dau declaraţie, răspunsul a fost: «în nici o calitate»", a spus Popoviciu.

El a arătat că în 24 martie, înainte de emiterea ordonanţei de reţinere pentru 24 de ore, convenise împreună cu procurorul de caz Marin Nicolae să vină la audieri la data de 26 martie la ora 13:00. Pentru ca apoi la 23:25 să i se comunice reţinerea. "Le-am spus că e exagerat. Procurorul mi-a spus că va merge până în pânzele albe cu acest caz şi că se va bate până la capăt", a spus Popoviciu. El a precizat că pentru prima dată a auzit de Pitcovici la DNA de la procuroarea Claudia Roşu, atunci când a fost reţinut. Omul de afaceri a relatat că în data de 27 decembrie 2008, în jurul prânzului, s-a întâlnit în restaurantul Avalon de la "Howard Johnson" cu Şerban şi Motoc, care este un loc public şi că dacă ar fi avut ceva de ascuns ar fi ales o sală mai ferită de ochii lumii.

Conform spuselor acestuia, la acea întâlnire, Motoc a venit cu o citaţie şi o adresă către o firmă şi ar fi sugerat să nu le mai trimită prin poştă, ci să facă astfel încât acestea să ajungă mai repede la destinatari. "Atunci dl Şerban l-a întrebat: «Dar nu aveţi maşini acolo? Vrei să-ţi dau o maşină să le trimiţi?». Motoc nu a răspuns însă, mi-a întins mie acele acte", a spus Popoviciu. Cornel Şerban l-a sfătuit vehement să nu cadă pradă unor astfel de acţiuni şi să nu exercite nici un fel de influenţă asupra lui Motoc, a mai precizat omul de afaceri.

Despre fondul cauzei, Popoviciu a spus că el este inginer şi că pentru orice acţiune derulată de Băneasa Investment, continuatorul juridic al Log Trans, au fost consultaţi în prealabil echipe de avocaţi şi specialişti care au garantat legalitatea acţiunilor. Întrebat de instanţă dacă a făcut în vreun fel presiuni asupra fostului rector al USAMV, Nicolae Alecu, Puiu Popoviciu a răspuns că nu, doar i-a acordat sprijin moral: "Alecu Ioan ştia că am relaţii cu persoane importante din societatea românească, dar în nici un moment nu am făcut vreo afirmaţie în sensul că m-aş folosi de ele pentru o soluţie favorabilă în acel dosar pentru că acele persoane ocupă temporar acest gen de funcţii pe când poziţia mea este deosebit de stabilă".

Puţin confuz, Pitcovici a relatat cum a ajuns să discute cazul Popoviciu Ofiţerul DGA Petru Pitcovici a susţinut la instanţa supremă că era prieten de mai bine de zece ani cu Motoc şi Şerban, cu care a lucrat la IGPR. Într-o discuţie din 16 decembrie 2008, în biroul lui Şerban, acesta i-a reproşat lui Pitcovici că trenează anumite dosare şi că DGA ar trebui să-şi facă treaba, dând exemplu cazul Popoviciu de la DNA. În acest context, în biroul lui fostului sef al DGIPI, Pitcovici i-a telefonat lui Motoc şi l-a întrebat ce ştie despre dosar. Pitcovici a afirmat că l-a sunat pe Motoc pentru că îl cunoştea, fără a şti că el urma să fie delegat în respectivul dosar.

În 24 decembrie 2008, Pitcovici s-a întâlnit în faţa DNA cu Motoc, căruia i-a dat o plasă conţinând obiecte promoţionale dar şi o sticlă de whisky şi una de palincă, transmise de un prieten comun pe nume Marius Stoica. În acest context, Motoc l-ar fi întrebat pe Pitcovici dacă nu şi-ar dori să-l cunoască pe procurorul care se ocupă de cazul Popoviciu, însă acesta a refuzat, spunând că nu are de ce. Declaraţia lui Pitcovici a fost destul de reţinută, avocatul acestuia sugerându-i, de multe ori, ce să răspundă. Instanţa supremă a încheiat audierea lui Petre Pitcovici, după două ore.



În ultimul cuvânt, Pitcovici şi-a enumerat meritele în lupta împotriva crimei organizate şi activitatea din Spania, pentru ca la final să spună că de judecători depinde dacă el îşi va mai duce dimineaţă copiii la grădiniţă.

Reamintim că în urmă cu o săptămână, Curtea de Apel Bucureşti a decis cercetarea în libertate a lui Cornel Şerban, a lui Petru Pitcovici şi a omului de afaceri Gabriel "Puiu" Popoviciu, cei trei având interdicţie de a părăsi ţara.

Procurorii DNA au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti. În acest dosar, procurorii DNA i-au reţinut pe Cornel şerban, Petru Pitcovici, Gabriel Popoviciu şi Ioan Alecu. Procurorii anticorupţie nu au mai formulat cerere de arestare preventivă pentru Ioan Alecu, fostul rector al Universităţii de ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, considerând că a fost cinstit pe parcursul audierilor şi că a colaborat cu anchetatorii. Potrivit DNA, Ioan Alecu este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, iar Gabriel Aurel Popoviciu, de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave.

Totodată, Ilie şerban Cornel este acuzat de favorizare a infractorului şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase, în timp ce Petru Pitcovici este cercetat pentru favorizarea infractorului. Şerban a demisionat de la conducerea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul MAI.

Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2008-martie 2009, Petru Pitcovici, ofiţer de poliţie judiciară, şeful Diviziei Operaţiuni în cadrul DGA şi Cornel şerban, directorul DGIPI, "au contactat un ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, solicitându-i acestuia, ca prin orice mod, inclusiv prin încălcarea procedurilor legale, să determine finalizarea cu celeritate a anchetei şi emiterea unei soluţii de neurmărire penală faţă de Popoviciu Gabriel şi Alecu Ioan Nicolae".

Ofiţerul care lucra la DNA fusese delegat, prin ordonanţă a procurorului, să efectueze acte de urmărire penală în dosarul privind tranzacţionarea terenului din Băneasa aparţinând Universităţii de Agronomie. Acest dosar a fost deschis în 2005-2006, fiind cercetaţi penal Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu, care au primit, în 14 februarie 2008, NUP de la Parchetul instanţei supreme, însă cauza a fost redeschisă de DNA. Potrivit motivării date de judecători pentru decizia de a nu elibera mandate de arestare pentru cei trei dosarul a fost deschis "în urmă cu câţiva ani (2005-2006)", la sesizările lui Gigi Becali şi Lucian Gabriel Bundoiu.

La acea dată, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început cercetarea penală a doi dintre inculpaţii anchetaţi, în prezent, de DNA în dosarul cunoscut drept "Popoviciu-DGIPI", Ioan Nicolae Alecu, fost rector al Universităţii, şi Aurel Gabriel Popoviciu. Ei erau cercetaţi pentru aceleaşi infracţiuni pentru care sunt anchetaţi şi în prezent. În 14 februarie 2008, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o rezoluţie prin care a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei doi.

În urma unor schimbări legislative, competenţa instrumentării unor astfel de cauze a revenit DNA care, potrivit documentului citat, printr-o rezoluţie din 11 iunie 2008, a infirmat soluţia de NUP a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În completarea probatoriului administrat în dosarul 206/P/2006 s-au mai făcut audieri şi o evaluare premisă a terenului de 224 hectare deţinut, în mod nelegal, potrivit Parchetului, de către SC Băneasa Investments SRL", se mai arată în documentul citat. În cauză au intervenit cei doi angajaţi ai DGIPI "în condiţiile unei lentori a desfăşurării actelor procesuale în dosar", susţin judecătorii, arătând că "inculpaţii Pitcovici Petru Daniel şi Şerban Ilie Cornel, în considerarea unei relaţii colegiale cu ofiţerul judiciar Motoc Ion, l-au contactat, solicitându-i, potrivit afirmaţiilor lor, dar şi ale Parchetului, concursul la urgentarea finalizării cercetărilor privindu-i pe inculpaţii Alecu şi Popoviciu".

În 20 şi 23 martie 2009, Parchetul a dat rezoluţii de începere a urmăririi penale şi a pus în mişcare acţiunea penală întrucât s-a apreciat că există indicii că Popoviciu l-ar fi ajutat pe Alecu să săvârşească un abuz în serviciu în formă calificată. "

Pe de altă parte, numiţii Şerban Cornel Ilie şi Pitcovici Petru Daniel l-au contactat şi i-au solicitat ofiţerului judiciar Motoc Ion să reuşească să fie delegat în instrumentarea acestei cauze şi să îndeplinească acte care să determine soluţionarea cu celeritate a dosarului şi emiterea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale faţă de Popoviciu Aurel, asigurându-l într-un mod discret dar perceptibil de intenţia recompensării sale materiale şi eventualei avansări ierarhic profesionale", se arată în documentul citat.